Un nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi arată că europenii sunt extrem de preocupați de toate riscurile cu care se confruntă copiii pe platformele de comunicare socială. În contextul dependenței tot mai mari de platformele de comunicare socială, cetățenii consideră că este nevoie de o mai bună protecție și de măsuri mai stricte de combatere a dezinformării. În același timp, având în vedere provocările globale, europenii solicită o participare mai democratică, capabilități de apărare și tranziția către o energie curată.
Cyberbullying conduce lista riscurilor percepute cu care se confruntă copiii online
Marea majoritate a europenilor doresc ca UE să depună mai multe eforturi pentru a proteja copiii de riscurile online. Europenii sunt extrem de preocupați de toate riscurile cu care se confruntă copiii pe platformele de comunicare socială. Hărțuirea și hărțuirea cibernetică se află în fruntea listei de preocupări, îngrijorătoare pentru 71 % dintre respondenți, urmată îndeaproape de temerile legate de manipularea psihologică online și de exploatarea sexuală (70 %), de expunerea la conținut dăunător, cum ar fi violența, autovătămarea sau extremismul (69 %) și de utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal ale copiilor (69 %). Majorități semnificative indică, de asemenea, riscul ca copiii să fie recrutați pentru activități ilegale (64 %) și expuși la proiectarea de platforme care creează dependență (60 %).
Marea majoritate a europenilor doresc ca UE să depună mai multe eforturi pentru a proteja copiii de riscurile online. Aproape doi din trei europeni (63 %) doresc norme ale UE care să restricționeze accesul copiilor la platformele de comunicare socială în funcție de vârstă, fie printr-o interdicție totală sub un anumit prag (36 %), fie printr-un acces întârziat (27 %). 15 % sunt în favoarea consolidării resurselor de aplicare a legii, în timp ce 13 % preferă ca supravegherea să fie lăsată în seama părinților și a școlilor fără intervenția suplimentară a UE.
Două treimi dintre europeni (66 %) utilizează platformele de comunicare socială în fiecare zi pentru a obține informații cu privire la afacerile curente sau la politică. În acest context, europenii indică drept priorități principale combaterea informațiilor false sau înșelătoare sancțiuni mai severe pentru conținutul online ilegal (44 %) și norme mai stricte pentru platforme (40 %), urmate de etichetarea clară a conținutului generat sau manipulat de IA (38 %), de un prag minim de vârstă pentru accesul la platformele de comunicare socială (37 %) și de investiții mai mari în educația în domeniul mass-mediei și în verificarea independentă a veridicității informațiilor (29 %).
Libertatea de exprimare, alegerile corecte și statul de drept sunt considerate pilonii de bază ai democrației
Europenii se simt, de asemenea, atașați de elementele-cheie ale democrației. Libertatea de exprimare (34%), alegeri libere și corecte (32%) și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale (31%) se află în fruntea listei europenilor cu cele mai importante elemente ale unei societăți democratice. Combaterea corupției (28 %), transparența și responsabilitatea liderilor politici, alături de un sistem de justiție independent (26 %), precum și participarea cetățenilor la dezbaterea publică și la procesul decizional (22 %) sunt, de asemenea, menționați ca piloni-cheie. Pe lângă vot, europenii consideră că formele de participare mai directă reprezintă o modalitate eficace de a influența procesul decizional al UE (46 %), urmată de participarea la mișcări politice, partide sau sindicate (42 %).
Încrederea în capacitatea de apărare a UE este în creștere
O mare majoritate a europenilor (68 %) sunt de acord că UE ar trebui să își consolideze capacitatea de a se apăra în mod autonom împotriva potențialelor amenințări externe. 56 % (+ 4 puncte procentuale din ianuarie 2026) afirmă că au încredere că UE va consolida securitatea și apărarea și își va proteja mai bine cetățenii.
Sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, considerate esențiale pentru atenuarea presiunilor asupra prețurilor la energie
Sondajul a constatat, de asemenea, că mai mult de jumătate dintre respondenți (56 %) consideră că dezvoltarea unei capacități mai mari de energie din surse regenerabile poate ajuta UE să renunțe la combustibilii fosili, în timp ce doi din cinci respondenți indică măsuri de eficiență energetică. 32 % consideră, de asemenea, că energia nucleară este o soluție potențială.
În ceea ce privește măsurile concrete luate de cetățeni în urma creșterii prețurilor la energie, aproape unul din trei respondenți (31 %) și-a redus consumul total de energie electrică, în timp ce mai mult de unul din patru (27 %) au început să își monitorizeze mai îndeaproape consumul de energie sau și-au redus consumul de încălzire sau răcire (26 %). Lista de măsuri este completată prin ajustarea consumului de energie la diferite momente ale zilei pentru a beneficia de prețuri mai mici (20 %), prin investiții în aparate mai eficiente din punct de vedere energetic (16 %), prin compararea sau schimbarea furnizorului de energie sau a contractului (14 %) și prin instalarea sau luarea în considerare a instalării unor soluții de energie din surse regenerabile (14 %).
Contextul
Eurobarometrul Flash 584 privind provocările și prioritățile UE (iunie 2026) a fost realizat online în perioada 19-24 iunie 2026. În total, au fost intervievați 25 904 cetățeni ai UE din toate cele 27 de state membre.
