Cu o lună înainte de termenul-limită, autoritățile române nu au încă un plan pentru utilizarea celor 16,68 miliarde de euro alocate prin programul SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei).
Lipsa unei strategii clare și a unei colaborări eficiente între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei ar putea costa România una dintre cele mai mari finanțări europene destinate apărării, avertizează jurnalistul Radu Tudor.
România, fără plan pentru SAFE
Comisia Europeană a alocat României 16,68 miliarde de euro prin instrumentul financiar SAFE, destinat consolidării capacității de apărare și a infrastructurii strategice. Din această sumă, aproximativ 4 miliarde sunt direcționate către proiecte de infrastructură de transport.
Cu toate acestea, la sfârșitul lunii octombrie, România nu are încă o listă clară a proiectelor militare sau a companiilor care pot fi implicate în implementare. Ministerul Economiei afirmă că așteaptă „cerințele de la MApN”, însă acestea nu au fost încă transmise. Situația a generat confuzie și acuze reciproce între instituții.
Haos între ministere și lipsa coordonării politice
În locul unui calendar clar și a unor ședințe comune săptămânale, Ministerul Apărării și Ministerul Economiei funcționează în paralel, fără o strategie comună. Deși au trecut deja două luni de la lansarea discuțiilor privind SAFE, nu există un plan concret.
Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan nu s-au implicat în mod activ în acest proces, deși au atribuții în domeniul apărării și securității.
O șansă pentru industria națională, pusă în pericol
Programul SAFE, relatează Radu Tudor, ar fi trebuit să reprezinte o oportunitate unică pentru relansarea industriei românești de apărare. Armata are nevoie urgentă de avioane de transport, vehicule de luptă, corvete, sisteme anti-dronă, rachete și muniții — echipamente care ar fi putut fi produse în România în parteneriat cu companii europene.
În lipsa unei liste de proiecte și a unui plan de implicare a industriei autohtone, această oportunitate riscă să fie pierdută, iar fondurile SAFE să fie realocate altor state membre mai bine pregătite.
Două scenarii posibile – ambele nefavorabile
- Pierderea fondurilor SAFE: România riscă să piardă 12,7 miliarde de euro (după scăderea celor 4 miliarde destinate infrastructurii), din cauza lipsei unui plan strategic și a documentației tehnice necesare.
- Transferul artificial al programelor existente: Statul ar putea muta proiectele deja în derulare pe fondurile SAFE, doar pentru a reduce deficitul bugetar, fără a aduce beneficii reale pentru apărare.
Ambele scenarii ar reprezenta o lovitură pentru credibilitatea României și pentru capacitatea sa de a-și moderniza forțele armate în următorii ani.
Ce presupune instrumentul SAFE
SAFE este un mecanism temporar, valabil până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi pe termen lung, cu o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. Statele pot accesa și o prefinanțare de până la 15% din valoarea împrumutului.
Aceste condiții extrem de avantajoase transformă SAFE într-o șansă unică pentru modernizarea apărării României — cu condiția ca autoritățile să acționeze rapid și coordonat.
