Energie – sărăcie: coșmarul din care putem ieși

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza economică pentru acest an și în creștere previziunile privind inflația, pentru România și celelalte state din UE. De la o creștere de 6,3% anul trecut, economia românească va avea un avans de 4,2% în 2022, cu speranța accelerării la 4,5% anul viitor. Previziunea de astă-toamnă a Comisiei indica o posibilă creștere anul acesta de 5,1%. Iar inflația fusese estimată la 4%, pentru ca joi forul UE să indice un nivel de 5,3% pentru România. Prețurile vor crește în special din cauza energiei scumpe și a impactului acesteia asupra costului bunurilor și serviciilor. Urmează, între altele, creșterea prețurilor la alimente, din cauza  îngrășămintelor tot mai sumpe și insuficiente.

Dincolo de cifre sunt dificultățile cu care se confruntă cetățenii, companiile și guvernele. După cum arată revizuirile Comisiei Europene, operate în raport cu noiembrie, contextul e greu predictibil. Iar avertismentele specialiștilor sunt severe. ”Dincolo de impactul său puternic inflaționist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente acestora”, atenționează consilierul prezidențial și universitarul Cosmin Marinescu. Care consideră că modul de soluționare a crizei prețurilor la energie va determina viitorul economic al UE. Punct în care subliniază oportunitățile ce se deschid pentru România, datorită declarării ca sustenabile de către Comisia Europeană a investițiilor în sectorul energiei nucleare și al gazelor naturale.

Când aprovizionarea cu energie e folosită ca armă geopolitică, iar prețurile aberante sărăcesc și exasperează populația, cum să-ți lași resursele neexploatate?

E o reușită importantă, de etapă deocamdată, această formă favorabilă nouă a Actului delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei. Iată că unii știu ce au de făcut. Franța a reacționat prompt, președintele Macron anunțând ieri că țara sa va construi șase noi reactoare nucleare, pentru a intra în funcțiune din 2035, și va lansa studii pentru alte opt reactoare de inaugurat la orizontul anului 2050.

Asta, deși vicecancelarul german, Robert Habeck, declarase luni, chiar la Paris, după un dialog cu ministrul francez al Economiei, că guvernul de la Berlin analizează posibilitatea unei acțiuni în justiție împotriva Actului privind taxonomia UE. Germania, care se opune includerii sectorului nuclear în categoria investițiilor sustenabile pentru mediu, a închis la începutul anului trei din cele șase reactoare pe care le mai avea în funcțiune, urmând să pună capăt producerii energiei nucleare în decurs de un an. În schimb, în privința gazului natural, coaliția germană de guvernare e scindată. Co-legislatorii UE (Parlamentul European și Consiliul) au patru luni (cu posibilitate de prelungire la șase luni) pentru eventuala opoziție la propunerea Comisiei Europene. Austria și Luxembourg au anunțat deja că vor sesiza Curtea de Justiție a UE dacă Actul privind taxonomia va fi adoptat.

De ce sunt importante aceste elemente? Pentru că depinde, în continuare, (și) de eforturile statului român să avem această fereastră de oportunitate în sectorul energetic, dar mai ales să o valorificăm urgent și eficient. E momentul ca Guvernul să livreze fapte: populației, în materie de compensare a facturilor, și economiei, în materie de exploatare a rezervelor.

Când aprovizionarea cu energie e folosită ca armă geopolitică, iar prețurile aberante sărăcesc și exasperează populația, cum să-ți lași resursele neexploatate?

Horia Blidaru

Facebook

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *