După pandemie, speranțele oficialilor că economia Chinei va reveni rapid pe făgașul creșterii s-au spulberat. A doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu provocări majore, iar semnalele transmise de SUA și Germania, care își reduc importurile din China, nu fac decât să accentueze presiunea asupra Partidului Comunist Chinez.
Cu motoarele sale economice încă în modul de avarie, China se confruntă oficial cu deflație, situație în care producția depășește cererea. În luna iulie, indicele prețurilor de consum, un indicator crucial al inflației, a înregistrat o scădere de 0,3 puncte procentuale. Aceasta marchează prima deflație oficială a țării de la începutul anului 2021, când prețurile au fost afectate puternic de pandemia de COVID-19.
Efectele specifice ale deflației asupra economiei chineze sunt încă incerte, însă consecințele clasice, cum ar fi scăderea producției, creșterea șomajului și reducerea investițiilor, încep să se contureze.
Experții în economie au identificat o serie de factori care au contribuit la declanșarea deflației în China: prețurile de producție au scăzut abrupt, cererea internă s-a diminuat și exporturile au avut de suferit.
Conform datelor furnizate de Reuters, exporturile au înregistrat o scădere semnificativă de 14,5% în iulie, cea mai puternică contracție din perioada post-pandemie. Aceste cifre se reflectă și în datele privind scăderea importurilor din China în țări precum SUA și Germania, care au adoptat strategii economice pe termen lung pentru a reduce dependența de importurile chineze.
Pe fondul acestor provocări economice, Beijingul se confruntă cu noi vești nefavorabile. Administrația americană planifică să impună restricții suplimentare asupra investițiilor americane în sectoare avansate din China, cum ar fi calculul cuantic, inteligența artificială și semiconductorii. Această mișcare recentă, dezvăluită de New York Times, accentuează îngrijorările privind direcția în care se îndreaptă economia chineză și relațiile sale comerciale internaționale.
