Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Securitate și Suveranitate Tehnologică, Henna Virkkunen, a declarat miercuri că Executivul comunitar ia serios în calcul o revizuire a legii inteligenței artificiale, intrată în vigoare anul trecut.
„Suntem foarte atașați de principiile legii, dar trebuie să vedem dacă nu cumva ne punem singuri piedici”, a spus Virkkunen într-o conferință de presă.
Gigafabrici și o strategie europeană pentru IA
Tot miercuri, Comisia a prezentat o strategie ambițioasă pentru a scoate IA europeană din letargie. Piesa de rezistență: cinci „gigafabrici” – centre de supercalcul public-private, capabile să proceseze de patru ori mai mult decât ce avem azi. Europa, deși sofisticată din punct de vedere tehnologic, încă aleargă după Statele Unite și China în acest domeniu. Iar dacă nu face pași rapizi, rămâne pe margine.
Strategia mai are un pilon interesant: simplificarea. Se pare că Bruxelles-ul a înțeles că nu poți cere inovație cu o mână și s-o sufoci cu cealaltă. Tocmai de aceea, a fost lansată o consultare publică, menită să afle direct de la industrie și din societatea civilă ce merge și ce nu în aplicarea legii IA. De notat: IMM-urile sunt în centrul atenției, fiind recunoscute ca forță vitală în dezvoltarea tehnologică a Europei.
Codul de conduită pentru IA generativă – între bună intenție și îngrijorări reale
Pe un alt front, Bruxelles-ul lucrează la un cod de conduită pentru dezvoltatorii de IA generativă – acele modele care pot scrie, compune, desena sau chiar vorbi ca un om (și uneori chiar mai bine). Însă textul actual e departe de a fi ideal. Eurodeputații care au lucrat la legea IA, organizațiile de creatori și societatea civilă trag un semnal de alarmă: lipsesc prevederi clare privind evaluarea și reducerea riscurilor asupra drepturilor fundamentale.
Henna Virkkunen a recunoscut că există critici, dar promite că actualul proiect nu reprezintă versiunea finală.
Drepturile de autor
Aici lucrurile devin și mai sensibile. Creatorii – de la jurnaliști până la muzicieni și ilustratori – se tem că IA le va fura pâinea de la gură fără să plătească nota. Virkkunen a declarat că e „foarte important” să fie respectate drepturile de autor, dar în același timp a lansat un apel direct: „Aș încuraja deținătorii de drepturi să ofere mai mult conținut pentru antrenarea inteligenței artificiale.”
Pe scurt, Bruxelles-ul vrea și protecție, dar și acces. Vrea să respecte, dar și să folosească. E o ecuație complicată, în care echilibrul e greu de obținut. Virkkunen recunoaște că „e foarte greu” să găsești acel echilibru – și are dreptate. Întrebarea e dacă vor reuși s-o facă înainte ca tehnologia să o ia complet înaintea reglementărilor.
Ce urmează: simplificare digitală în toamnă
În final, Comisia mai are un as în mânecă: un pachet legislativ de simplificare digitală, programat pentru trimestrul IV din 2025. După retragerea discretă a proiectului privind răspunderea civilă pentru companiile de IA, este clar că Bruxelles-ul vrea să pară prietenos cu tehnologia. Dar prietenia asta trebuie să se bazeze și pe încredere, nu doar pe reglementări.
