Parlamentul European a adoptat, ieri, cu o strânsă majoritate, un set de norme care ar putea modifica scrutinul europarlamentar. Cu o condiție: statele membre să-l aprobe în unanimitate, în Consiliu. Ce șanse sunt să votăm în 2024 pentru o listă europeană de candidați, pe lângă lista unui partid național? Care sunt argumentele pro și contra proiectului de reformă electorală?
Propunerea legislativă a fost adoptată cu 323 de voturi pentru, 262 de voturi împotrivă şi 48 de abţineri. Cu excepția europarlamentarilor USR, reprezentanții români din forul europarlamentar au respins proiectul de reformă.
În temeiul sistemului propus, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputați europeni în circumscripțiile naționale și unul pentru a alege deputați europeni într-o circumscripție la nivelul Uniunii, cu 28 de locuri suplimentare. Listele transnaționale ar urma să fie deschise de candidații partidelor europene pentru președinția Comisiei Europene.
- Argument pentru: ”Oamenii vor şti că votează pentru entităţi politice europene şi pentru candidaţii cap de listă pentru funcţia de preşedinte al Comisiei” (raportorul Domenec Ruiz Devesa, Grupul Socialist, Spania)
- Argument contra: ”Liderii grupurilor politice europene, dominate invariabil de cele mai mari țări, vor dicta candidați din țări care nu sunt ale lor, într-un mod arbitrar total inacceptabil în democrație și nedemn de proiectul nostru comun. UE va avea două tipuri de europarlamentari: deputați de categoria I, aleși pe listele transnaționale și deputați de clasa a II-a, ceilalți” (Nuno Melo, Grupul Popular, Portugalia)
Pentru a asigura echilibrul geografic, în cadrul listelor electorale, țările UE ar urma să fie împărțite în trei grupuri, în funcție de mărimea populației. Listele ar urma să cuprindă candidați proveniți din aceste grupuri de țări în mod proporțional. România e prima din cele zece state ale grupei B. Grupa A cuprinde cele mai mari cinci țări din UE, iar grupa C cele mai mici 12 state.
Alte propuneri sunt: „liste-fermoar” (în care să alterneze candidații femei și bărbați) sau cote pentru reprezentarea de gen; 9 mai să fie ziua europeană comună de vot; crearea unei Autorități electorale europene, care să supravegheze procesul; acordarea dreptului de vot de la 16 ani.
Iniţiativa legislativă trebuie să fie aprobată acum, în unanimitate, de către Consiliu. Pentru a se aplica la alegerile din 2024, e nevoie de acordul statelor UE până cel târziu în primăvara anului 2023. Ungaria a anunțat încă din 2018 că se opune listelor transnaționale, iar partidul lui Viktor Orban a reiterat în 2021 că respinge acest sistem.
Crearea listelor transnaționale a fost cerută într-o rezoluție din 2015 a Parlamentului European, dar a căzut la votul în plenul acestui for, în februarie 2018, în urma opoziției Popularilor și a dreptei eurosceptice.
H. Blidaru
