Parlamentul European trage un semnal de alarmă privind riscurile majore generate de expirarea în 2026 a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), principalul instrument al Uniunii Europene pentru redresarea economică post-pandemie. Printr-o rezoluție adoptată cu o largă majoritate (421 voturi pentru, 180 împotrivă și 55 abțineri), eurodeputații cer o prelungire cu 18 luni a acestui mecanism pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție.
Fără continuitate, proiectele rămân în aer
Potrivit raportului, un număr semnificativ de reforme și investiții — inclusiv 70% din jaloane și ținte asumate de statele membre — nu au fost încă atinse. Cu alte cuvinte, fără o prelungire, multe dintre aceste proiecte riscă să fie abandonate înainte de finalizare. În special proiectele din domenii strategice precum infrastructura, energia și apărarea ar putea fi grav afectate.
„Dacă nu acționăm acum, investițiile critice riscă să rămână nefinalizate după încheierea mecanismului în august 2026”, a avertizat eurodeputatul Victor Negrescu (S&D, România), coraportor al Comisiei pentru bugete. El a subliniat că este nevoie de soluții concrete și de o reducere drastică a birocrației pentru a accelera implementarea. Negrescu a cerut ca proiectele nefinalizate să poată fi continuate prin alte instrumente, precum fondurile de coeziune sau un viitor Fond pentru competitivitate.
MRR: un pilon al rezilienței europene
În ciuda provocărilor legate de implementare, eurodeputații recunosc rolul esențial pe care MRR l-a avut în stabilizarea economiilor europene într-un moment de incertitudine. Acesta a împiedicat fragmentarea pieței interne și a oferit un cadru coerent pentru investiții și reforme structurale.
Rezoluția subliniază că finanțarea din cadrul MRR trebuie să respecte principiul adiționalității — să vină în completarea, nu în locul fondurilor structurale — și cere investiții mai ambițioase în educație, apărare și în proiecte transfrontaliere, cum ar fi transportul feroviar de mare viteză.
Mai multă transparență și mai puțină birocrație
Totodată, Parlamentul solicită măsuri urgente pentru creșterea transparenței utilizării fondurilor europene. În acest sens, se propune includerea în tabloul de bord al MRR a informațiilor privind contractanții, subcontractanții și proprietarii finali ai firmelor implicate în proiecte.
„Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro este cheltuit corect, transparent și are un impact pozitiv asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre”, a declarat Negrescu, insistând asupra unui sistem robust de audit și monitorizare pentru a preveni fraudele, dubla finanțare și suprapunerile cu alte programe UE.
Un apel pentru adaptabilitate și viziune strategică
Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE, România), coraportor al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a evidențiat nevoia de adaptare a fondurilor rămase necheltuite din MRR la noile priorități strategice ale UE: „În fața tensiunilor geopolitice tot mai mari, Europa trebuie să acționeze în mod decisiv pentru a-și apăra cetățenii.”
El susține o realocare inteligentă a resurselor pentru a consolida competitivitatea economică și capacitățile de apărare ale Uniunii, avertizând că doar proiectele aproape de finalizare ar trebui să beneficieze de prelungirea finanțării.
