În cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din NATO, astăzi la Bruxelles, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a lansat un apel fără echivoc: fiecare stat membru trebuie să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. Este o propunere care depășește de peste două ori actualul prag minim agreat de Alianță — 2% — și care, dacă va fi acceptată, va reseta complet politica de apărare a Europei.
„Trebuie să contribuim cu toții. Este o chestiune de responsabilitate comună și de înțelegere a naturii amenințărilor cu care ne confruntăm”, a declarat Hegseth, în fața presei internaționale, alături de secretarul general al NATO, olandezul Mark Rutte. „Puterea dură este ceea ce descurajează cu adevărat, iar aceasta nu poate depinde doar de SUA”.
Declarația nu a fost întâmplătoare. Hegseth a venit la Bruxelles cu o misiune clară din partea administrației Trump: să ceară statelor europene să renunțe la confortul strategiei de tip „umbrela americană” și să înceapă să se comporte ca parteneri reali, nu ca beneficiari ai unei protecții gratuite.
La Haga se va decide viitorul NATO
La summitul NATO din 24-25 iunie, găzduit de Olanda, statele membre urmează să aprobe un nou set de obiective de capacitate militară. Acestea vor servi drept bază pentru o țintă reconfigurată de cheltuieli de apărare, adaptată noii realități strategice.
Mark Rutte, vizibil preocupat de divergențele din interiorul Alianței, a declarat că este nevoie de „o echilibrare reală” a efortului între America de Nord și Europa: „Dacă vrem să atingem obiectivele stabilite, va trebui să cheltuim mult mai mult. Iar în acest proces, Canada, Europa și SUA trebuie să contribuie echitabil.”
Olandezul propune ca acel 5% să fie împărțit în 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru dezvoltarea capacităților conexe, cum ar fi infrastructura militară sau tehnologia strategică.
Franța face pasul înainte – până la un punct
În mod previzibil, președintele Emmanuel Macron s-a arătat favorabil ideii unei creșteri consistente a bugetului militar, dar a avansat o cifră mai modestă: 3,5% din PIB până la începutul următorului deceniu. Potrivit unui comunicat emis de Palatul Élysée, după discuțiile purtate cu Rutte, Franța este dispusă să-și dubleze bugetul de apărare, însă fără a da detalii privind implementarea acestei ambiții.
Macron a subliniat că Franța este deja printre principalii contributori la postura de descurajare a NATO, în special pe flancul estic, în fața amenințării ruse. Acesta a adăugat și un mesaj diplomatic, dar ferm: „Forțele nucleare franceze rămân sub comandă națională. Ele sunt parte din arhitectura de securitate europeană, dar deciziile le luăm noi.”
Europa între solidaritate și dependență
Ce se simte tot mai clar în spatele acestor discuții e neliniștea Washingtonului că aliații europeni au rămas prea confortabili într-o lume care nu mai oferă garanții. America vrea să-și mute atenția spre Indo-Pacific, spre competiția cu China, și nu își mai permite o Europă pasivă din punct de vedere militar.
„Suntem mândri să fim aici, alături de aliații noștri”, a spus Hegseth. „Dar mesajul nostru va rămâne clar: nu mai poate exista dependență. Avem nevoie de disuasiune și pace prin forță, dar trebuie să fie o forță colectivă, nu unilaterală.”
