În ciuda valului de discursuri despre „suveranitatea tehnologică” a Europei și a dorinței tot mai vocale de a reduce dependența de giganții americani din tech, realitatea e mai puțin spectaculoasă. Joi, Comisia Europeană va publica o nouă Strategie Digitală Internațională, iar mesajul va fi clar și direct: UE nu este pregătită – și nici nu va fi prea curând – să se desprindă de Big Tech-ul din SUA.
Documentul preliminar obținut de Politico reprezintă un duș rece pentru toți cei care își închipuie că vom avea în curând un „Google european” sau o alternativă reală la OpenAI. Strategia admite ce se discută de mult pe culoarele Comisiei: „Decuplarea este nerealistă, iar cooperarea rămâne esențială pe întregul lanț valoric tehnologic.”
Cloud-ul american e rege în Europa
Cifrele nu mint. Companiile americane de cloud – Microsoft, Amazon, Google – dețin peste două treimi din piața europeană. În domeniul inteligenței artificiale, UE nu are nici măcar un campion regional notabil, iar în industria microcipurilor, Europa a ajuns să dețină doar 10% din piața globală.
Totuși, avem un comisar pentru „suveranitate digitală”, finlandeza Henna Virkkunen, numită la sfârșitul anului trecut și avem eurodeputați care lucrează la un plan de acțiune pentru independență tehnologică. Mișcarea „Eurostack”, susținută de oameni influenți ca economista Cristina Caffarra sau Kai Zenner, asistentul lui Axel Voss, cere o infrastructură digitală 100% europeană.
Însă fără infrastructură concretă, fără giganți care să concureze cu marile firme din Silicon Valley și fără o piață digitală unificată și ambițioasă, aceste inițiative rămân exerciții de retorică.
Danemarca renunță la Microsoft? E o iluzie
Orașele Copenhaga și Aarhus tocmai au anunțat că vor căuta alternative la produsele Microsoft. La Haga, parlamentarii olandezi au cerut guvernului să reducă dependența de furnizorii americani. Dar să nu ne amăgim: aceste inițiative au o componentă simbolică și una politică. Tehnologic, Europa nu are în prezent opțiuni solide care să concureze serios cu serviciile oferite de SUA.
Și da, putem înțelege nevoia unor capitale de a afirma un punct de vedere politic. Dar realitatea e că, în 2025, infrastructura europeană de AI, cloud sau semiconductori încă e într-un stadiu incipient. Strategia de joi va recunoaște indirect asta și va propune, în schimb, o colaborare extinsă cu SUA, Japonia, India și Coreea de Sud.
„Unele trenuri au plecat deja din gară”
Eva Maydell, eurodeputată conservatoare din Bulgaria, a spus-o tranșant la summitul AI & Tech organizat de Politico: „Europa trebuie să se trezească. Unele trenuri au plecat deja din gară.” Și are dreptate. Europa nu trebuie să insiste pe o autonomie iluzorie, ci să identifice clar unde are puncte forte, unde e dependentă și unde merită să colaboreze.
Dan Nechita, fost șef de cabinet al eurodeputatului Dragoș Tudorache, a explicat foarte plastic situația: „E ca și cum ai vrea să-ți crești roșii acasă. Nu zic că nu poți, dar uneori pur și simplu nu merită efortul.”
Ce urmează? Mai multă cooperare, mai puțin orgoliu
Henna Virkkunen, comisarul pentru tech, și-a început mandatul cu o serie de deplasări strategice în SUA, India și Japonia. Mesajul ei e unul clar: Europa trebuie să rămână deschisă, să coopereze și să își asume că anumite bătălii nu pot fi câștigate în izolare.
Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea generală a DigitalEurope, o spune și mai clar: „Avem nevoie de o alianță transatlantică pentru a dezvolta și proteja împreună tehnologiile care susțin securitatea și prosperitatea noastră – de la AI și tehnologie cuantică până la semiconductori.”
Concluzie: pragmatism, nu protecționism
Europa poate visa la independență digitală, dar nu poate ignora realitatea geopolitică și industrială. În loc să investim miliarde în replici slabe ale unor produse deja consacrate, mai bine ne concentrăm pe colaborări strategice, pe consolidarea competențelor locale și pe un parteneriat solid cu SUA și alți actori globali.
