În timp ce Washingtonul vrea un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, Bruxellesul ezită. Noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene – al 18-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina – nu va fi gata până la summitul G7 din Alberta, Canada, programat pentru 16 iunie, au declarat pentru EUobserver patru diplomați europeni.
Aceștia au pus sub semnul întrebării apelul făcut de senatori americani care cer implementarea rapidă, „în coordonare cu Europa”, a unor noi măsuri punitive. „Nu am primit nici măcar textele juridice. Un acord în două săptămâni pare extrem de ambițios”, a afirmat unul dintre diplomați, sub protecția anonimatului.
Graham și Blumenthal, în turneu european pentru sprijin
Senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal – unul republican, celălalt democrat – au vizitat Franța și Germania în weekend, în încercarea de a convinge liderii europeni că acțiunea trebuie să fie rapidă și decisivă. La Paris, după o întrevedere cu Emmanuel Macron, au declarat fără echivoc: „Dacă China și India încetează să mai cumpere petrol rusesc ieftin, mașinăria de război a lui Putin se va opri.”
Luni, Graham a ajuns la Berlin, unde s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a precizat că noul pachet de sancțiuni va viza în special veniturile energetice ale Rusiei, infrastructura gazoductelor Nord Stream, sectorul bancar și plafonul de preț pentru țițeiul rusesc.
„Aceste măsuri, împreună cu inițiativele americane, ar crește semnificativ impactul sancțiunilor noastre comune,” a spus von der Leyen într-un comunicat oficial.
G7 se apropie, dar Bruxellesul rămâne în expectativă
Realitatea birocratică din instituțiile UE contrastează cu viteza decizională a Senatului american, care va vota săptămâna viitoare un nou proiect legislativ ce vizează exporturile rusești de petrol și uraniu. În același timp, diplomații europeni admit că pachetul 18 de sancțiuni va fi, cel mai probabil, finalizat abia la sfârșitul lunii iunie, în timp pentru reuniunile finale dinaintea vacanței de vară.
Unii oficiali europeni cred că obiectivul G7 este fezabil. Alții, mai prudenți, avertizează că totul depinde de conținutul pachetului și de opozițiile deja cunoscute. Ungaria, de exemplu, a blocat în trecut propuneri precum interzicerea importului de gaze naturale lichefiate rusești – un segment care aduce Kremlinului circa 7 miliarde de euro anual din UE.
Sancțiunile americane pot lovi și în statele UE
În timp ce Europa ezită, Washingtonul vine cu măsuri radicale. Proiectul Graham-Blumenthal prevede tarife „zdrobitoare” de 500% pentru toate importurile provenite din țări care continuă să cumpere petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ținta principală sunt China și India, însă efectele secundare ar putea fi resimțite și în interiorul UE.
Ungaria și Slovacia încă achiziționează petrol rusesc, în timp ce Belgia, Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia și Spania depind în continuare, într-o anumită măsură, de gazele rusești. Cehia și Finlanda continuă să cumpere combustibil nuclear de la Moscova. Acestea s-ar putea trezi în vizorul Washingtonului, dacă legislația americană nu va prevedea excepții clare pentru aliații europeni.
Comisia Europeană susține că noul pachet de sancțiuni va avea un impact serios dacă va fi coordonat cu SUA. Dar, în timp ce la Washington Congresul se mișcă rapid, cu o majoritate clară în Senat, la Bruxelles rotițele instituționale se învârt cu încetinitorul. Realismul politic impune o concluzie simplă: până pe 16 iunie, UE nu va avea nimic concret de oferit în materie de noi sancțiuni.
