Summitul NATO de vineri s-a transformat într-o scenă de acuzații directe la adresa Rusiei, după ce liderii europeni au denunțat blocajul impus de Kremlin eforturilor Statelor Unite de a încheia războiul din Ucraina.
Administrația Trump, aflată într-o cursă contra cronometru pentru a-și respecta promisiunea de a „pune capăt războiului rapid”, începe să se confrunte cu realitatea de pe teren. Potrivit unor surse citate de Reuters, administrația americană devine tot mai sceptică în privința realelor intenții ale Moscovei.
Armistițiu? Doar pe hârtie
În martie, SUA au propus o încetare completă a focului de 30 de zile. Ucraina a acceptat. Rusia, însă, nu. În schimb, părțile au convenit doar asupra unui acord de limitare a atacurilor asupra infrastructurii energetice – o înțelegere atât de fragilă încât nici măcar nu a supraviețuit primei săptămâni fără încălcări.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, nu s-a ferit să arate cu degetul spre Kremlin:
„Moscova datorează un răspuns Statelor Unite, care au muncit din greu pentru această încetare a focului.”
Mesajul britanicilor a fost și mai direct. David Lammy, șeful diplomației de la Londra, l-a avertizat pe Putin că „este văzut” și că „știm ce face”.
În aceeași notă, ministrul german Annalena Baerbock a spus clar că așa-zisele negocieri ale Moscovei sunt doar „promisiuni goale”. Că Putin vrea să tragă de timp, ridicând mereu noi cerințe. Un detaliu deloc surprinzător pentru cei care au urmărit modelul rus de negociere în ultimii 20 de ani.
America ezită, Europa nu mai are răbdare
În ciuda acestor semnale, Trump continuă să transmită public că „Putin vrea să facă pace”. De ce? Pentru că administrația sa are nevoie de un succes rapid, iar un acord negociat ar fi un trofeu perfect.
Washingtonul susține că încă „lucrează la găsirea unei soluții diplomatice și că menține contactul cu ambele tabere”. Problema este că aliații europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați că politica administrației Trump se îndreaptă într-o direcție periculoasă – una care favorizează Rusia.
„Nu există un consens clar despre cum și când să creștem presiunea asupra Moscovei, dar toată lumea a fost de acord că trebuie făcută cât mai repede posibil”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat american.
Dacă Europa vrea un armistițiu rapid, SUA încă par să ezite. Iar timpul nu este de partea Ucrainei.
Europa nu vrea să fie spectatoare
Printre diplomații europeni, neliniștea crește. Un oficial NATO, citat sub protecția anonimatului, a punctat un adevăr simplu, dar dureros:
„Europenii nu sunt implicați suficient în negocierile care vor modela securitatea continentului nostru pentru următoarele decenii.”
Altfel spus, marile decizii despre viitorul Europei nu sunt luate de Europa. Sunt luate la Washington și Moscova, cu Kievul prins la mijloc.
