Numărul cererilor de azil în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, ajungând la 1.048.900. Această cifră reprezintă o creștere de 20% în comparație cu anul precedent, când au fost înregistrate 873.700 de cereri, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat.
După o perioadă de scădere în 2020, numărul cererilor de azil a crescut consecutiv timp de trei ani, ajungând aproape la nivelurile record înregistrate în 2015 și 2016, în urma conflictului din Siria. În acei ani, au fost înregistrate 1 216 900 și, respectiv, 1 166 800 de cereri.
Principalele cetățenii ale solicitanților de azil din Uniunea Europeană în 2023 au fost siriană, afgană și turcă. Siria a continuat să fie principala țară de cetățenie a solicitanților de azil în UE, cu 183 000 de cereri în 2023, reprezentând 17% din totalul cererilor de azil în UE.
Afganistanul a ocupat locul doi, cu 100 900 de cereri, sau 10% din totalul UE, pentru al șaselea an consecutiv. Solicitanții din Turcia au reprezentat 9% din totalul UE, cu 90 000 de cereri, în timp ce cei din Venezuela și Columbia au reprezentat fiecare 6%, cu 67 100, respectiv 62 000 de cereri.
Una din trei cereri de azil în UE a fost depusă în Germania.
Cu 329 000 de cereri de azil înregistrate în 2023, Germania a continuat să fie țara UE cu cel mai mare număr de solicitanți, reprezentând aproape o treime din toate cererile de azil în UE (31%). Spania (160 500, 15%) și Franța (145 100, 14%) s-au clasat pe locurile următoare, înaintea Italiei (130 600, 12%). Aceste patru state membre ale UE au reprezentat împreună aproape trei sferturi (73%) din totalul cererilor de azil în UE anul trecut.
Cipru a înregistrat cel mai mare număr de solicitanți de azil în raport cu populația sa în 2023, cu 13 solicitanți de azil la 1 000 de persoane, înaintea Greciei și Austriei (ambele cu 6).
Astfel, în 2023, în UE, au fost înregistrate în medie 2 cereri de azil la 1 000 de persoane, potrivit Eurostat.
