Ungaria se află în recesiune, fapt pe care premierul Viktor Orban îl pune pe seama sancțiunilor UE împotriva Rusiei, care au determinat creșterea prețurilor la energie și alimente cu 52% și, respectiv, 44% în ianuarie.
Potrivit datelor oficiale publicate marți, economia Ungariei a intrat în recesiune la finalul anului 2022. PIB-ul Ungariei s-a redus cu 0,4% în ultimele trei luni ale anului 2022, după o scădere de 0,7% în cel de-al treilea trimestru al anului, a declarat biroul național de statistică maghiar.
Ultima recesiune tehnică a Ungariei – definită ca cel puțin două trimestre succesive de contracție – a avut loc în 2020, când pandemia de Covid-19 a afectat economia țării.
Cea mai recentă recesiune vine în timp ce Ungaria se confruntă cu o inflație în creștere, care a atins un maxim de aproape 26% în UE în ianuarie, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990 încoace.
Experții pun această recesiune pe seama efectului de distorsionare creat de plafonările guvernamentale ale prețurilor la alimente și combustibil și a măsurilor de austeritate fiscală, cum ar fi reducerea subvențiilor la facturile de energie ale gospodăriilor.
„Pe măsură ce atât gospodăriile, cât și corporațiile au fost forțate să facă față prețurilor exorbitante ale energiei, activitatea economică internă a scăzut semnificativ”, se arată într-un raport al analiștilor ING Bank.
Ministrul Economiei, Mihaly Varga, citat de agenția de presă maghiară MTI, a declarat marți că recesiunea este „o scădere ușoară și temporară”, iar creșterea economică ar trebui să se reia rapid în 2023.
Pe parcursul anului 2022, activitatea economică a Ungariei a crescut cu 4,6 la sută, comparativ cu 7,1 la sută în 2021.
