Extinderea operațiunilor de deportare a migranților în afara granițelor europene ridică noi semne de întrebare la Bruxelles. Eurodeputații avertizează că planurile Comisiei Europene de consolidare a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) ar putea pune în pericol respectarea drepturilor fundamentale, în special în statele terțe, unde legislația diferă de cea europeană.
Propunerea prezentată de comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, prevede o extindere semnificativă a atribuțiilor agenției. Frontex ar urma să aibă un rol central în organizarea și sprijinirea returnărilor, de la planificarea operațiunilor până la reintegrarea persoanelor deportate.
Subiectul a fost discutat miercuri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European. Mai mulți eurodeputați din grupurile Verzilor și Socialiștilor și Democraților (S&D) au avertizat că noile responsabilități trebuie însoțite de mecanisme mai stricte de control.
Frontex ar putea prelua coordonarea întregului proces de returnare
Conform planului Comisiei Europene, autoritățile naționale vor păstra competența de a lua deciziile privind returnarea migranților. Totuși, Frontex va primi responsabilități extinse pentru sprijinirea operațiunilor.
Agenția ar urma să se ocupe de coordonarea strategică, reunirea resurselor necesare pentru reducerea costurilor returnărilor și sprijinirea reintegrării persoanelor deportate.
„Agenția va fi responsabilă pentru sprijinul legat de returnare de la început până la sfârșit, de la A la Z”, a declarat Magnus Brunner în fața eurodeputaților.
Planul include și o componentă care permite cooperarea directă cu statele din afara Uniunii Europene în operațiunile de deportare.
Deportarea migranților ar putea fi organizată prin centre din țări terțe
Una dintre cele mai controversate prevederi vizează posibilitatea ca Frontex să sprijine transferul migranților din statele membre către centre situate în țări din afara UE.
Agenția ar putea contribui ulterior și la deportarea persoanelor din aceste centre către alte state terțe, a confirmat comisarul european.
Această abordare ridică întrebări privind aplicarea legislației europene în operațiuni desfășurate pe teritoriul unor țări cu sisteme juridice diferite.
Tineke Strik, eurodeputată olandeză din grupul Verzilor, a cerut explicații privind garanțiile care vor împiedica încălcarea drepturilor fundamentale în astfel de situații.
„Cum vom garanta că Frontex respectă legislația UE în timp ce trebuie să se supună legilor țărilor terțe, unde există un cadru juridic complet diferit?”, l-a întrebat aceasta pe Magnus Brunner.
Eurodeputata a avertizat că noul mecanism ar putea crește riscul unor încălcări ale drepturilor fundamentale.
Eurodeputații cer un control mai strict asupra Frontex
Îngrijorările au fost susținute și de Murielle Laurent, eurodeputată franceză din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D).
Aceasta a pus sub semnul întrebării posibilitatea ca Uniunea Europeană să transfere în afara granițelor sale nu doar gestionarea migrației, ci și responsabilitatea pentru protejarea drepturilor omului.
„În ce măsură poate Europa să își externalizeze politica de migrație și, în același timp, să externalizeze și apărarea drepturilor omului?”, a întrebat eurodeputata.
Laurent a atras atenția că extinderea atribuțiilor agenției trebuie însoțită de o supraveghere mai atentă.
„O agenție europeană mai puternică este, de asemenea, o agenție care trebuie să fie supusă unui control mai atent”, a avertizat aceasta.
Magnus Brunner promite garanții pentru drepturile fundamentale
În replică, comisarul european Magnus Brunner a susținut că Frontex este deja obligată să respecte standarde stricte privind drepturile fundamentale. Aceste obligații vor rămâne în vigoare și după modificarea mandatului agenției, a precizat oficialul.
Brunner a explicat că Frontex va putea sprijini operațiunile de returnare desfășurate de statele din afara UE numai în baza unor acorduri internaționale care prevăd garanții pentru protejarea drepturilor fundamentale.
De asemenea, comisarul a subliniat că orice astfel de acord va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
