Inteligența artificială ar putea schimba radical raporturile dintre angajați și companii, iar beneficiile economice ale acestei transformări nu trebuie să ajungă exclusiv la angajatori. Secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), Esther Lynch, cere negocierea unui nou contract social european, care să garanteze protecția lucrătorilor, formarea profesională și distribuirea echitabilă a profiturilor generate de noile tehnologii.
Apelul a fost lansat la o conferință organizată la Bruxelles de Forumul Noii Economii. Esther Lynch a avertizat că principala problemă nu este dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, ci lipsa pregătirii pentru consecințele acesteia asupra pieței muncii.
„Nu vreau să pară că mi-e frică de viitor. Mi-e teamă că nu vom fi pregătiți pentru viitor”, a declarat liderul sindical irlandez.
În opinia sa, lucrătorii, companiile și autoritățile publice trebuie să stabilească împreună regulile unei noi economii digitale. Modelul propus de CES urmărește să păstreze negocierea colectivă și să împiedice transformarea automatizării într-un instrument prin care angajații își pierd locurile de muncă fără protecție sau compensații.
CES cere negocierea inteligenței artificiale înainte de implementare
Esther Lynch a prezentat cinci principii care ar trebui să stea la baza noului contract social. Primul este exprimat printr-un mesaj direct: „Nu algoritmului fără negociere”.
Potrivit secretarului general al CES, introducerea inteligenței artificiale în companii trebuie negociată cu angajații înainte ca noile sisteme să fie implementate. Lucrătorii trebuie informați despre schimbările tehnologice și despre efectele acestora asupra activității și condițiilor lor de muncă.
„Înainte ca IA să ajungă la locul de muncă, aceasta trebuie negociată cu lucrătorii, nu ulterior. Acest lucru nu întârzie IA; o face sigură în mediul de lucru”, a explicat Lynch.
Prin această abordare, sindicatele europene vor ca angajații să participe la deciziile privind automatizarea, în loc să fie informați abia după introducerea unor sisteme care le pot modifica sau elimina atribuțiile.
Angajații trebuie să primească o parte din profiturile generate de IA
Un alt principiu susținut de CES vizează distribuirea beneficiilor economice rezultate din utilizarea inteligenței artificiale.
Esther Lynch consideră că profiturile companiilor nu ar trebui să crească exclusiv datorită automatizării și reducerii costurilor cu personalul. O parte din câștigurile suplimentare trebuie să ajungă și la angajați, prin contracte colective și sisteme de remunerare care să țină cont de cunoștințele și contribuția acestora.
Ca exemplu, liderul sindical a menționat compania sud-coreeană Samsung, care a acceptat să distribuie angajaților 10% din profit.
Propunerea CES urmărește astfel ca productivitatea suplimentară obținută prin inteligența artificială să se reflecte și în veniturile lucrătorilor, nu doar în rezultatele financiare ale companiilor.
Dreptul la formare profesională pentru toți angajații
Al treilea principiu prezentat de Esther Lynch este garantarea dreptului la învățare și adaptare profesională.
Secretarul general al CES avertizează că tranziția tehnologică nu trebuie să lase în urmă angajații care nu au competențele necesare pentru utilizarea noilor instrumente digitale. În acest sens, ea susține dezvoltarea unor programe de formare profesională care să le ofere lucrătorilor timp liber pentru dobândirea unor noi cunoștințe și abilități.
Măsurile ar trebui să permită adaptarea angajaților la schimbările produse de inteligența artificială, indiferent de vârstă sau de domeniul în care activează.
Lynch a cerut, de asemenea, transparență în utilizarea tehnologiei, protejarea vieții private și garantarea securității veniturilor pentru lucrători.
CES propune un comitet european pentru monitorizarea tranziției tehnologice
Un alt element al noului contract social este controlul democratic al tehnologiei. Esther Lynch a propus înființarea unui „comitet european de tranziție”, care să monitorizeze evoluția procesului de digitalizare și efectele acestuia asupra pieței muncii.
Prin această structură, sindicatele urmăresc ca deciziile privind introducerea inteligenței artificiale să nu fie lăsate exclusiv în responsabilitatea companiilor.
Propunerea vine în contextul în care automatizarea poate modifica rapid numeroase profesii, inclusiv prin preluarea unor sarcini realizate în prezent de angajați.
Pentru a ilustra riscurile, liderul CES a prezentat cazul ipotetic al unei femei de peste 50 de ani, care lucrează de aproximativ 25 de ani în aceeași funcție.
Compania introduce un sistem de inteligență artificială care învață din activitatea femeii. Angajata nu este consultată, nu participă la negocieri și nu primește explicații despre schimbările pregătite. Într-o zi, primește un SMS prin care este informată că postul său a fost desființat.
„Ce îi datorăm cu toții acelei femei? Asta răspunde un contract social”, a declarat Esther Lynch.
Liderul sindical a amintit că generațiile anterioare au construit un model social bazat pe protecția lucrătorilor și pe distribuirea beneficiilor economice. Noul contract social trebuie să păstreze aceste principii și în economia dominată de inteligența artificială.
Teresa Ribera: Modelul social european este un avantaj, nu un cost
La aceeași conferință de la Bruxelles, Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă de tranziția verde, justă și competitivă, a apărat rolul sindicatelor și importanța modelului social european.
Oficialul european a apreciat contribuția istorică a sindicatelor la progresul societății și a susținut că acestea trebuie să continue să participe la definirea viitorului economic și social al Europei.
Ribera a întrebat ce fel de model economic și social ar trebui să caracterizeze următoarele decenii, subliniind că acesta trebuie să includă protecția socială, incluziunea și reducerea inegalităților.
Vicepreședinta Comisiei Europene a avertizat și asupra riscului ca presiunea pentru competitivitate să ducă la deteriorarea condițiilor de muncă și la diminuarea drepturilor angajaților.
„Ce fel de competitivitate vrem? Să ne scufundăm până la fund? Spre sclavie? (…) Modelul nostru social nu este un cost, ci un punct forte”, a afirmat Teresa Ribera.
