Alegerile prezidențiale din România din 2024 sunt menționate ca exemplu de vulnerabilitate a proceselor democratice în raportul Parlamentului European dedicat protejării democrației europene. Documentul analizează riscurile generate de dezinformare, conturi false, boți, manipularea algoritmilor și ingerințele străine în procesele electorale.
Raportul din proprie inițiativă privind „Protejarea democrației europene” va fi dezbătut marți în Parlamentul European, iar votul este programat tot marți. Eurodeputații propun măsuri pentru consolidarea rezilienței democratice și cer aplicarea mai rapidă a regulilor europene în cazul platformelor online.
România, exemplu de vulnerabilitate electorală
În document, alegerile prezidențiale desfășurate în România în toamna anului 2024 sunt prezentate drept un caz relevant pentru riscurile din mediul informațional online.
Parlamentul European face referire la relatări credibile privind utilizarea pe scară largă a conturilor false, a boților și a conținutului amplificat algoritmic pentru promovarea anumitor discursuri politice și influențarea competiției electorale.
TikTok a susținut că a blocat peste 116.000 de conturi de spam și a eliminat 59.000 de conturi false în cadrul unei acțiuni desfășurate după alegeri. Documentul identifică și folosirea coordonată a unor rețele de conturi pentru generarea de trafic artificial, precum și instrumentalizarea creatorilor de conținut, inclusiv a nano-influencerilor și micro-influencerilor.
Parlamentul European cere măsuri privind TikTok
Eurodeputații solicită Comisiei Europene să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a Regulamentului privind serviciile digitale în legătură cu ingerințele străine în alegerile prezidențiale din România din 2024.
Raportul atrage atenția asupra posibilității de exploatare a sistemelor de recomandare și a rețelelor de boți, precum și asupra obligației platformei de a reduce riscurile sistemice pentru procesele democratice.
Boții și algoritmii, în atenția eurodeputaților
Raportul pune accent pe comportamentul neautentic coordonat și pe modul în care algoritmii pot amplifica artificial anumite mesaje.
Parlamentul European susține că platformele trebuie să dezvolte mecanisme eficiente pentru identificarea și, atunci când este necesar, suspendarea conturilor neautentice implicate în operațiuni coordonate de influențare. În același timp, eurodeputații subliniază că măsurile adoptate nu trebuie să elimine anonimatul online, important pentru jurnaliști, activiști, avertizori și disidenți.
Inteligența artificială, o nouă amenințare
Documentul solicită și investigarea campaniilor de dezinformare care exploatează inteligența artificială generativă.
Eurodeputații avertizează că propaganda coordonată și alte forme de manipulare pot utiliza sistemele de IA pentru a transmite mesaje false sau înșelătoare și pentru a afecta încrederea publicului în informațiile disponibile online.
Raportul atrage atenția și asupra posibilității ca instrumentele de inteligență artificială să ofere recomandări părtinitoare sau nefiabile în privința votului. Parlamentul European cere Oficiului pentru IA să investigheze aceste riscuri.
Ce urmează în Parlamentul European
Raportul privind protejarea democrației europene este un raport din proprie inițiativă. Conform calendarului indicat, documentul va fi dezbătut marți și supus votului tot marți în Parlamentul European.
Demersul urmărește consolidarea capacității europene de a răspunde ingerințelor străine, dezinformării și manipulării online, cu accent pe protejarea alegerilor și a libertății de exprimare.
Propunerea face parte din demersurile privind Scutul european pentru democrație, inițiativă prezentată de Comisia Europeană și Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate în noiembrie 2025.
