Europa transmite un mesaj de unitate înaintea viitorului summit NATO. Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Polonia au convenit să își intensifice cooperarea în domeniul apărării, să consolideze pilonul european al Alianței Nord-Atlantice și să mențină sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.
Cinci mari puteri europene vor o NATO mai puternică
În cadrul unei reuniuni a formatului E5, desfășurată ieri pentru pregătirea summitului NATO din luna iulie de la Ankara, liderii Germaniei, Franței, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au adoptat o declarație comună prin care își reafirmă angajamentul față de securitatea colectivă a continentului.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că cele cinci state doresc să „reînnoiască Alianța și să consolideze pilonul său european”, subliniind necesitatea unei implicări mai mari a Europei în propria apărare.
La reuniune a participat prin videoconferință și secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat în vizită la Washington pentru discuții cu președintele american Donald Trump.
Consolidarea capacității de descurajare împotriva Rusiei
Potrivit declarației comune, liderii europeni au convenit să întărească postura defensivă a NATO și să crească contribuțiile la activitățile de descurajare ale Alianței.
Obiectivul este consolidarea capacității de răspuns în fața amenințărilor venite din partea Rusiei, considerată în continuare cea mai serioasă provocare la adresa securității europene.
În același timp, cele cinci state au convenit să aprofundeze cooperarea industrială în domeniul apărării și să accelereze dezvoltarea capacităților militare europene.
Sprijin pentru Ucraina și angajamente pe termen lung
Sprijinul pentru Ucraina și consolidarea NATO au reprezentat principalele teme ale reuniunii.
Liderii europeni și-au exprimat disponibilitatea de a continua furnizarea de asistență militară substanțială pentru Kiev și de a susține eforturile Ucrainei de a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială.
Friedrich Merz a precizat că aliații europeni trebuie să transmită un semnal clar înaintea summitului NATO și să ofere Ucrainei garanții solide privind finanțarea pe termen lung.
Totodată, participanții au susținut continuarea dialogului direct între Ucraina și Rusia, cu implicarea activă a Statelor Unite și a Europei, pentru obținerea unei păci juste și durabile.
Trump critică aliații europeni din NATO
Reuniunea a avut loc pe fondul unor noi declarații critice ale lui Donald Trump la adresa partenerilor europeni din NATO.
Președintele american a acuzat mai multe state europene că nu contribuie suficient la eforturile comune de apărare și că beneficiază de protecția militară americană fără a împărți în mod echitabil costurile.
Trump a criticat în mod special Spania după refuzul guvernului de la Madrid de a permite utilizarea unor baze militare spaniole în contextul operațiunilor americane legate de conflictul cu Iranul.
Liderul de la Casa Albă a lansat reproșuri și la adresa Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii pentru lipsa de sprijin logistic oferit în anumite momente ale crizei din Orientul Mijlociu.
Europa își asumă un rol mai important în Alianță
În ciuda tensiunilor transatlantice, președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat optimist cu privire la relația dintre Europa și Statele Unite.
Potrivit liderului francez, europenii și americanii se apropie din nou după discuțiile recente din cadrul summitului G7, iar acest proces trebuie consolidat la reuniunea NATO de la Ankara.
Premierul britanic Keir Starmer a susținut la rândul său ideea unei „NATO mai europene”, argumentând că statele europene sunt pregătite să își asume mai multe responsabilități pentru apărarea continentului și pentru menținerea celei mai puternice alianțe militare din lume.
Orientul Mijlociu și securitatea globală, pe agenda discuțiilor
Liderii celor cinci state au analizat și evoluțiile din Orientul Mijlociu, apreciind că memorandumului de înțelegere semnat între Statele Unite și Iran îi poate reveni un rol important în reducerea tensiunilor regionale și în stabilizarea economiei globale.
Totodată, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Polonia și-au reafirmat disponibilitatea de a participa la o eventuală misiune militară multinațională condusă de Londra și Paris în Strâmtoarea Ormuz, atunci când condițiile de securitate și procedurile constituționale naționale vor permite acest lucru.
