Uniunea Europeană accelerează sprijinul acordat Ucrainei și pregătește în același timp o nouă ofensivă economică împotriva Rusiei. Statele membre au început discuțiile privind utilizarea a 6,6 miliarde de euro destinate sprijinului militar pentru Kiev, fonduri care au fost blocate până acum de Budapesta, în timp ce Bruxellesul lucrează la un nou pachet de sancțiuni îndreptat împotriva industriei de război ruse.
Anunțurile au fost făcute luni, la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană desfășurată la Nicosia, unde oficialii au analizat viitorul sprijinului pentru Ucraina, situația de securitate din Orientul Mijlociu și noua strategie europeană de securitate.
Fondurile europene pentru Ucraina vor fi deblocate
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că noul guvern al Ungariei intenționează să ridice veto-ul asupra celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace (FEP), bani destinați sprijinirii Ucrainei.
Fondurile urmau inițial să fie utilizate pentru cofinanțarea echipamentelor letale și neletale donate de statele membre Ucrainei după invazia lansată de Rusia. Potrivit lui Kallas, acestea ar putea fi folosite și pentru noi achiziții comune de echipamente militare, precum și pentru susținerea misiunii europene de instruire a soldaților ucraineni.
UE investește miliarde de euro în drone și apărare aeriană
În paralel, Uniunea Europeană continuă implementarea programului financiar destinat Ucrainei. Kaja Kallas a anunțat că prima tranșă de 5,9 miliarde de euro din împrumutul european de 90 de miliarde de euro va fi utilizată chiar în această lună pentru achiziția de drone.
Oficialul european a explicat că Bruxellesul dorește să intensifice cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării aeriene și să încurajeze instalarea unor companii europene în Ucraina, precum și producerea unor sisteme ucrainene pe teritoriul statelor membre.
Noi sancțiuni împotriva industriei de război a Rusiei
Pe lângă sprijinul financiar și militar pentru Kiev, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Kallas a propus adăugarea a 80 de noi persoane și entități pe lista sancțiunilor europene. Printre cei vizați se află reprezentanți ai complexului militar-industrial rus, persoane implicate în încălcări ale drepturilor omului și actori implicați în activități de propagandă.
Propunerea urmează să fie discutată de miniștrii de Externe ai statelor membre în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe de săptămâna viitoare, la Luxemburg.
Fosta prim-ministră a Estoniei a susținut că sancțiunile occidentale continuă să afecteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul, estimând că acestea au provocat pierderi economice cuprinse între 1.200 și 1.500 de miliarde de dolari.
Incident NATO în Letonia
Kaja Kallas a comentat și incidentul produs luni în Letonia, unde un dron a fost interceptat și doborât de avioane NATO.
Potrivit acesteia, evenimentul reprezintă o dovadă clară că amenințările generate de conflictul declanșat de Rusia nu se limitează la Ucraina și afectează direct securitatea europeană.
„Amenințarea planează și asupra teritoriului european”, a afirmat șefa diplomației europene.
Tensiunile din Orientul Mijlociu, pe agenda miniștrilor Apărării
Reuniunea de la Nicosia a inclus și o analiză a situației din Orientul Mijlociu, în contextul schimburilor recente de atacuri dintre Iran și Israel.
Kallas a făcut apel la evitarea unei noi escaladări militare și la reluarea dialogului diplomatic, avertizând că un conflict regional de amploare ar avea consecințe majore pentru întreaga zonă.
Miniștrii au considerat inacceptabile acțiunile Iranului și blocarea efectivă a strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol.
În acest context, a fost discutată posibilitatea ca operațiunea navală europeană Aspides, desfășurată în prezent în Marea Roșie, să contribuie la restabilirea libertății de navigație în regiune.
În paralel, ambasadorii statelor membre au aprobat primele sancțiuni europene împotriva unor persoane și entități iraniene acuzate că au perturbat traficul prin strâmtoarea Ormuz.
Strategia europeană de securitate va fi prezentată după summitul NATO
Miniștrii Apărării au analizat și viitoarea strategie europeană de securitate, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Documentul urmărește să ofere un răspuns la schimbările geopolitice actuale și să consolideze capacitatea Uniunii Europene de a face față provocărilor de securitate.
Potrivit discuțiilor purtate la Nicosia, strategia va fi prezentată după summitul NATO programat în luna iulie la Ankara. Aceasta va include atât măsuri privind apărarea și securitatea militară, cât și elemente legate de securitatea economică și reducerea dependenței de lanțurile externe de aprovizionare.
