România s-a alăturat unui grup de 14 state membre ale Uniunii Europene care solicită menținerea și consolidarea finanțării pentru politica de coeziune și agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii. Într-o declarație comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, semnatarii avertizează că obiectivele ambițioase ale UE nu pot fi atinse fără resurse financiare adecvate și fără protejarea politicilor care contribuie direct la dezvoltarea regiunilor și la securitatea alimentară.
Statele semnatare cer un buget european mai ambițios
Potrivit declarației comune privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, o Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică și mai sigură are nevoie de finanțare suficientă pentru a răspunde noilor realități geopolitice și economice.
Statele semnatare consideră că viitorul buget european trebuie să asigure resurse adecvate pentru politicile tradiționale prevăzute în tratatele europene, inclusiv politica de coeziune, politica agricolă comună (PAC) și politica comună în domeniul pescuitului (PCP).
Potrivit documentului, aceste politici contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, stimulează creșterea economică și consolidează securitatea alimentară la nivel european.
România și aliații săi critică reducerile propuse pentru coeziune
Semnatarii atrag atenția că, în propunerea actuală a Comisiei Europene pentru bugetul UE 2028-2034, politica de coeziune, PAC și PCP sunt singurele politici care înregistrează reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a dimensiunii viitorului buget.
În acest context, statele solicită majorarea alocărilor acordate statelor membre în cadrul Capitolului 1 al noului CFM.
„Politica de coeziune și PAC sunt cele mai vizibile politici ale UE pentru cetățenii Uniunii. În acest context, solicităm o creștere a alocărilor statelor membre în cadrul Capitolului 1 pentru politicile tradiționale”, se arată în declarație.
Politica de coeziune nu trebuie transformată într-un instrument permanent de criză
Țările semnatare subliniază că programarea fondurilor europene trebuie să rămână responsabilitatea statelor membre și avertizează că recomandările europene nu ar trebui transformate automat în obligații.
Totodată, acestea cer condiții de implementare mai favorabile pentru fondurile europene, inclusiv menținerea regulii N+3 pentru dezangajarea fondurilor, precum și niveluri adecvate de prefinanțare și cofinanțare.
Un alt punct important al declarației vizează utilizarea politicii de coeziune pentru gestionarea situațiilor de criză.
„Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”, transmit statele semnatare, care solicită reducerea rezervei de 10% propuse pentru astfel de situații și păstrarea caracterului voluntar al reprogramării fondurilor.
De asemenea, documentul subliniază că politica de coeziune trebuie să beneficieze de o finanțare adecvată pentru toate categoriile de regiuni din Uniunea Europeană.
Sprijin pentru competitivitate și acces mai bun pentru IMM-uri
Declarația susține și orientarea Capitolului 2 al viitorului buget către obiective de competitivitate, inclusiv prin intermediul viitorului Fond European de Competitivitate.
Statele semnatare consideră că întreprinderile mici și mijlocii trebuie să beneficieze de un acces mai facil la finanțările europene și solicită măsuri dedicate pentru entitățile mai puțin experimentate în accesarea fondurilor competitive.
Potrivit documentului, acest lucru ar contribui la creșterea competitivității în toate regiunile Uniunii și la reducerea disparităților dintre statele membre.
Noi surse de finanțare pentru bugetul UE
Țările care au semnat declarația se declară deschise discutării unor noi resurse proprii pentru bugetul european, cu scopul de a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale.
Totodată, acestea consideră că o rambursare mai graduală a programului NextGenerationEU și posibilitatea unor noi împrumuturi comune europene ar putea reprezenta soluții pentru finanțarea investițiilor strategice și a bunurilor publice europene.
Semnatarii afirmă că sunt pregătiți să participe constructiv la negocierile privind bugetul UE 2028-2034, cu obiectivul de a obține un compromis echilibrat și un buget modern, adaptat nevoilor statelor membre și ale regiunilor europene.
Declarația a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.
