Creșterea rapidă a prețului carbonului și fluctuațiile din ultimii ani împing autoritățile europene să intervină asupra unuia dintre cele mai importante mecanisme climatice: sistemul ETS.
Comisia Europeană a propus miercuri o ajustare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), instrument-cheie introdus în 2005, care obligă peste 10.000 de instalații industriale să plătească pentru fiecare tonă de CO₂ emisă.
Ce schimbări aduce reforma ETS
Reforma ETS vizează în principal reducerea volatilității prețului carbonului. În ultimii ani, piața a fost marcată de fluctuații majore: de la aproximativ 5 euro pe tonă în 2017, la un vârf de 91 de euro în 2023, urmat de o scădere la 86 de euro în ianuarie 2026 și o stabilizare în jurul valorii de 72 de euro.
Noua propunere se concentrează pe ajustarea Rezervei de Stabilitate a Pieței (MSR), mecanism creat pentru a regla oferta de certificate.
Modificări ale rezervei de stabilitate
Executivul european dorește eliminarea regulii actuale prin care certificatele ce depășesc pragul de 400 de milioane sunt anulate automat. În locul acestei măsuri, certificatele vor fi păstrate ca rezervă strategică, pentru a putea fi utilizate în perioade de tensiuni pe piață.
Până la finalul anului 2024, aproximativ 3,2 miliarde de certificate au fost deja eliminate prin acest mecanism.
Oficialii europeni susțin că reforma ETS transmite un semnal clar privind menținerea stabilității prețurilor, în contextul presiunilor venite din partea statelor membre pentru creșterea competitivității industriei.
Veniturile generate de ETS
Sistemul ETS rămâne o sursă majoră de finanțare pentru tranziția energetică. În 2024, veniturile totale au ajuns la 38,8 miliarde de euro, dintre care 24,4 miliarde au fost alocate statelor membre.
Aceste fonduri sunt direcționate către proiecte de energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea infrastructurii. O parte din bani ajung și în Fondul pentru inovare și Fondul de modernizare, care sprijină economii precum România.
Impactul ETS asupra reducerii emisiilor
Datele arată că ETS a contribuit semnificativ la reducerea emisiilor. Din 2005 până în prezent, emisiile din sectoarele vizate au scăzut cu aproape 50%.
În 2024, sectorul energiei electrice a înregistrat o reducere de aproape 11%, în timp ce industria a avut scăderi mai modeste: 7% în 2023 și 0,8% în 2024.
Costul carbonului reprezintă aproximativ 11% din factura energetică a companiilor, iar sectoarele expuse riscului de relocare beneficiază în continuare de certificate gratuite pentru circa 85% din emisii.
Extinderea globală a prețului carbonului
Modelul ETS este adoptat tot mai mult la nivel internațional. Potrivit Băncii Mondiale, există aproximativ 80 de sisteme de stabilire a prețului carbonului în peste 50 de țări, acoperind circa 20% din emisiile globale.
Pentru a proteja industria europeană, a fost introdus și mecanismul CBAM, care taxează importurile din sectoare precum oțelul și aluminiul.
ETS 2 și noi obiective climatice
Actualul sistem ETS este conceput pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030. O reformă mai amplă este programată pentru anul viitor, pentru a alinia politica la ținta de 90% până în 2040.
În paralel, este pregătită lansarea ETS 2, care va include emisiile din transportul rutier și clădiri, începând cu 2028. Acest mecanism va fi completat de Fondul social pentru climă, destinat sprijinirii gospodăriilor vulnerabile.
