Statele membre ale UE au transmis că sunt pregătite să meargă până la Curtea de Justiție pentru a bloca ceea ce consideră a fi o extindere excesivă a atribuțiilor Parlamentului European.
Potrivit unei scrisori obținute de POLITICO, țările membre contestă un acord încheiat anul trecut între Parlamentul European și Comisia Europeană, care oferă Legislativului un rol mai puternic în procesul decizional al UE.
Documentul urmează să fie aprobat oficial de statele membre în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor.
Consiliul UE contestă „tratamentul egal” între instituții
În centrul disputei se află promisiunea Comisiei de a asigura un „tratament egal” între Parlament și Consiliul Uniunii Europene în procesul legislativ.
Statele membre susțin că tratatele fondatoare ale Uniunii acordă Consiliului competențe mai largi decât Parlamentului și că noul acord riscă să modifice echilibrul instituțional stabilit prin dreptul primar.
Scrisoarea precizează că, în lipsa unor modificări ale prevederilor considerate problematice, Consiliul își rezervă dreptul de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și apăra prerogativele.
Comisia Europeană nu a oferit un comentariu oficial până în acest moment.
Nemulțumiri privind acordurile comerciale și negocierile internaționale
Un punct sensibil pentru statele membre este creșterea influenței Parlamentului asupra acordurilor internaționale, inclusiv asupra tratatelor comerciale.
Țările UE contestă ideea ca eurodeputații să fie prezenți în timpul negocierilor internaționale. Potrivit tratatelor, Parlamentul are dreptul de a fi informat, însă nu și de a participa la reuniuni de coordonare în etapa negocierilor.
De asemenea, statele membre resping o clauză care ar obliga Comisia să obțină acordul Parlamentului înainte de aplicarea provizorie a unor acorduri comerciale. Conform tratatelor, această competență aparține exclusiv Consiliului UE.
Dispută privind utilizarea Articolului 122
Acordul dintre Comisie și Parlament include și angajamentul Executivului european de a oferi justificări detaliate atunci când recurge la Articolul 122 din tratate, care permite adoptarea unor măsuri de urgență fără implicarea Parlamentului.
Statele membre consideră că această obligație suplimentară ar putea interfera cu prerogativele Consiliului și ar altera echilibrul instituțional stabilit de tratate.
Reacția Parlamentului European
Acordul-cadru a fost negociat timp de nouă luni și parafat în septembrie de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Textul urmează să fie supus votului în plen în perioada 9–12 martie, după care va fi aprobat formal de Comisie.
Negociatorul-șef al Parlamentului, eurodeputatul german Sven Simon, a respins acuzațiile privind o eventuală „acaparare a puterii”. Acesta a susținut că noul acord respectă tratatele și consolidează responsabilitatea democratică a instituțiilor europene.
Potrivit acestuia, disputa nu este una de rivalitate instituțională, ci vizează creșterea transparenței și eficienței procesului decizional.
Tensiuni instituționale înaintea aprobării oficiale
Subiectul figurează pe agenda reuniunii ambasadorilor statelor membre, organizată sub președinția rotativă a Ciprului. Obiectivul este aprobarea scrisorii oficiale către Parlament și Comisie și clarificarea poziției Consiliului privind echilibrul instituțional.
