Uniunea Europeană face un pas strategic major spre autonomie financiară, într-un moment în care volatilitatea politicii externe americane ridică semne de întrebare asupra stabilității ordinii monetare globale. Potrivit unui document confidențial al Comisiei Europene, obținut de POLITICO, Bruxelles-ul tratează pentru prima dată consolidarea rolului internațional al euro nu doar ca obiectiv economic, ci ca o necesitate de securitate strategică.
De ce este dolarul o problemă strategică pentru UE
De zeci de ani, dolarul este moneda preferată pentru comerțul internațional, contractele energetice și emisiu nile de datorie. Această poziție oferă Washingtonului avantaje considerabile: costuri mai mici de finanțare, control asupra fluxurilor financiare globale și o pârghie geopolitică extrem de eficientă.
Declarația secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent, potrivit căruia sancțiunile financiare permit „obținerea de rezultate fără a trage un foc de armă”, a întărit temerile europene privind instrumentalizarea dolarului în politica externă.
În acest context, Comisia Europeană subliniază că „evoluțiile recente ale sistemului monetar internațional impun o reevaluare profundă a poziționării globale a euro”.
Piață unică incompletă și uniune bancară blocată
Primul pilon al strategiei vizează finalizarea pieței unice de capital și creșterea productivității economice. Deși liderii UE discută intens despre competitivitate, progresele concrete rămân limitate.
Proiecte esențiale, precum Uniunea Economiilor și Investițiilor, sunt blocate de rezistența statelor membre față de armonizarea regulilor. În plus, uniunea bancară este incompletă: Germania continuă să se opună unui sistem comun de garantare a depozitelor, iar Italia blochează un mecanism de sprijin pentru băncile aflate în dificultate.
Datorie comună europeană pentru consolidarea euro
Pentru a stimula utilizarea euro la nivel global, Comisia propune extinderea emisiunilor de obligațiuni europene comune. După expirarea fondului de redresare post-pandemie de 750 de miliarde de euro, Bruxelles-ul dorește să emită noi instrumente de datorie pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei și pentru gestionarea viitoarelor crize.
Inițiativa se lovește însă de opoziția statelor fiscal conservatoare, în special Germania și Olanda, care resping ideea unei mutualizări permanente a datoriei.
În paralel, Comisia vrea să aducă Mecanismul European de Stabilitate, un fond de 500 de miliarde de euro creat în 2010, sub legislația UE și să îl transforme într-un instrument activ de intervenție.
Criptomonedele și lupta pentru suveranitate monetară
Un capitol distinct al strategiei vizează activele digitale. În timp ce SUA susțin criptomonedele stabile legate de dolar, peste 90% din piață fiind deja dominată de acestea, UE vrea să stimuleze stablecoin-uri denominate în euro.
Oficialii europeni avertizează că lipsa unor alternative proprii riscă să submineze suveranitatea monetară a Uniunii. După ani de dispute între Comisie și Banca Centrală Europeană, Bruxelles-ul pare decis să susțină o soluție „made in EU”.
Euro digital: Proiect strategic, dar politic fragil
Comisia vede euro digital drept un instrument esențial pentru viitorul plăților transfrontaliere și recomandă adoptarea rapidă a cadrului legal care să permită emiterea acestuia de către BCE.
Totuși, proiectul este blocat politic în Parlamentul European, unde scepticismul față de impactul asupra vieții private și sistemului bancar face dificilă obținerea unui compromis.
Euro în contracte, comerț și acorduri internaționale
În final, Bruxelles-ul vrea să extindă utilizarea euro în contractele internaționale, dincolo de energie, către sectoare strategice precum materiile prime critice, transportul aerian și apărarea.
Deși Comisia recunoaște că schimbarea practicilor comerciale globale este extrem de dificilă, aceasta propune includerea infrastructurii de plăți în euro în noile acorduri comerciale, inclusiv în cel recent semnat cu India.
