Numărul cazurilor detectate de trecere neregulamentară a frontierelor externe ale Uniunii Europene a scăzut anul trecut cu 26% față de 2024, ajungând la aproape 178.000, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din totalul înregistrat în 2023 și cel mai scăzut nivel din 2021, a anunțat joi Agenția europeană pentru poliția de frontieră și garda de coastă (Frontex), într-un comunicat difuzat pe website-ul său potrivit Agerpres.
Scăderea reprezintă o evoluție semnificativă și Frontex avertizează că situația de la frontierele Europei rămâne incertă. Presiunea migrației se poate deplasa rapid de pe o rută pe alta, ca urmare a conflictelor, instabilității și rețelelor de introducere ilegală de migranți. De asemenea, Uniunea Europeană se confruntă cu încercările actorilor ostili de a exploata fluxurile de migrație pentru a exercita presiuni asupra frontierelor externe ale UE.
Potrivit Frontex, 2026 va fi un an esențial pentru gestionarea frontierelor europene. Pactul UE privind migrația și azilul va deveni aplicabil integral în luna iunie, marcând cea mai amplă reformă a sistemului european de migrație și azil din ultimii ani. Acest lucru va coincide cu modificări majore ale gestionării frontierelor europene, inclusiv cu introducerea completă a Sistemului de intrare/ieșire (EES) și cu lansarea planificată a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), ulterior în cursul anului.
În absența unor evoluții geopolitice majore în vecinătatea imediată a UE, tendința descendentă, observată din 2023, a migrației neregulamentare către Europa dincolo de frontierele terestre și maritime ar putea continua.
În 2025, zona centrală a Mării Mediterane a rămas cea mai activă rută de migrație către UE, nivelurile de detectare fiind, în linii mari, în concordanță cu 2024. Plecările din Libia au rămas un element esențial care a modelat deplasările către Italia.
Pe ruta est-mediteraneeană, numărul cazurilor detectate a scăzut în ansamblu, continuând tendința descendentă. Pe această rută, a ieșit în evidență creșterea de peste trei ori a numărului de treceri din estul Libiei către insula Creta, ceea ce arată că presiunea se poate schimba rapid chiar și atunci când tabloul regional mai amplu indică o scădere.
Ruta vest-africană a înregistrat cele mai mari scăderi, cu cazuri detectate în scădere cu aproximativ două treimi, determinate de scăderi bruște ale plecărilor din Mauritania, Maroc și Senegal.
De-a lungul rutei Balcanilor de Vest, numărul cazurilor detectate s-a redus semnificativ, ca urmare a măsurilor de securitate sporite și de cooperarea strânsă cu Frontex, care este prezentă în regiune. Aceasta include lansarea unei noi operațiuni comune a Frontex în Bosnia în noiembrie 2025, consolidând sprijinul operațional pe teren. Între timp, în vestul Mării Mediterane s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri detectate, legată în principal de creșterea numărului de plecări din Algeria.
Cele mai multe persoane detectate în 2025 au provenit din Bangladesh, Egipt și Afganistan. Libia a rămas principala țară de plecare pentru aproape toate naționalitățile majore care au înregistrat creșteri, subliniind rolul său central continuu în deplasările către Europa în zona centrală a Mării Mediterane.
Potrivit datelor Organizației Internaționale pentru Migrație, cel puțin 1.878 de persoane și-au pierdut viața în Marea Mediterană în 2025, comparativ cu 2.573 în anul precedent.
