Sectorul agroalimentar european intră în 2026 sub semnul unei instabilități fără precedent, pe fondul unor decizii strategice care vor remodela finanțarea, regulile și echilibrele comerciale ale agriculturii și pescuitului. Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2028–2034, viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), fondurile pentru pescuit și controversatul acord comercial cu Mercosur transformă anul 2026 într-un moment-cheie pentru sectorul primar, relatează agenția EFE.
Temerile privind reduceri drastice de fonduri și schimbări structurale profunde readuc în prim-plan riscul reluării protestelor fermierilor, simbolizate de marșurile tractoarelor care au zguduit capitalele europene în ultimii ani.
Bugetul UE 2028–2034 și viitorul PAC
Instituțiile europene vor accelera în 2026 negocierile privind noul cadru financiar multianual, pe baza unei propuneri care provoacă neliniște profundă în rândul agricultorilor și pescarilor. Documentul aflat în discuție la Bruxelles prevede integrarea fondurilor Politicii Agricole Comune și a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEPAM) într-un mega-fond comun, alături de alte politici europene, cu alocări stabilite la nivel național.
Deși cifrele finale ar urma să fie decise de statele membre, analizele realizate în Spania indică posibile reduceri de aproximativ 20% ale fondurilor agricole și de până la 67% ale celor destinate pescuitului.
La ultimul summit de la Bruxelles, liderii UE au convenit că un acord trebuie obținut până la finalul lui 2026, astfel încât legislația să poată fi adoptată în 2027 și să fie evitate blocajele financiare începând cu 2028. Acordul va trebui însă ratificat și de Parlamentul European.
În paralel, Comisia Europeană a lansat propuneri de reformă a PAC, care includ plafonarea subvențiilor per fermier, transformarea cerințelor de mediu în „stimulente” și triplarea fondurilor pentru gestionarea situațiilor de criză.
Pescuitul și posibila reformă a Politicii Comune
Sectorul pescuitului așteaptă în primăvara lui 2026 decizia Comisiei Europene privind o eventuală revizuire a Politicii Comune în Pescuit (PCP). Flota europeană solicită o reformă amplă, care să modernizeze normele existente, să le facă mai adaptate realităților sociale și economice și să permită acordarea de ajutoare pentru reînnoirea navelor, un subiect sensibil în contextul tranziției verzi.
Acordul Mercosur și presiunile comerciale globale
Un alt dosar major este acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur, a cărui ratificare rămâne incertă. Franța și Italia au susținut recent amânarea semnării, pe fondul protestelor agricole masive desfășurate la Bruxelles în decembrie.
Acordul prevede eliminarea tarifelor vamale pentru produse precum conservele, uleiul de măsline și vinul și ar facilita accesul UE la cereale și hrană pentru animale. În același timp, fermierii europeni se tem de intensificarea concurenței din partea importurilor, în special a cărnii provenite din statele sud-americane.
La aceste incertitudini se adaugă relațiile fluctuante dintre Statele Unite și China, care continuă să influențeze piețele globale și perspectivele exportatorilor agroalimentari europeni.
Reglementări, riscuri sanitare și blocaje legislative
Sectorul agroalimentar se confruntă și cu amenințări persistente legate de evoluția bolilor animale, precum gripa aviară sau pesta porcină africană, dar și cu o presiune tot mai mare din partea reglementărilor europene. Actorii din lanțul agroalimentar reclamă creșterea birocrației și impactul noilor planuri naționale de implementare a Legii UE privind restaurarea naturii.
Totodată, Uniunea Europeană va începe, din decembrie 2026, aplicarea legislației împotriva defrișărilor, menită să prevină ca importurile europene de hrană pentru animale, cacao, cafea sau lemn să contribuie la distrugerea pădurilor la nivel global.
