Costurile generate de lipsa unei infrastructuri energetice moderne cresc rapid în Europa, iar datele prezentate la Bruxelles arată dimensiunea reală a problemei: miliarde pierdute anual din cauza unui sistem insuficient interconectat și lipsa de investiții care întârzie să apară. Comisia Europeană încearcă să corecteze direcția printr-un pachet strategic ce pune presiune pe statele membre să accelereze modernizarea rețelelor.
Pierderi masive din cauza întârzierilor în rețelele energetice europene
Potrivit evaluărilor oficiale, în 2022 lipsa unei interconectări eficiente a generat 5,2 miliarde de euro în costuri suplimentare pentru gestionarea congestiilor din rețeaua de transport al energiei. Proiecțiile sunt și mai îngrijorătoare: factura ar putea ajunge la 26 de miliarde de euro în 2026.
În același timp, un sistem energetic complet integrat ar permite economii de aproximativ 40 de miliarde de euro anual și ar preveni pierderea a 41 Gigawați de energie transfrontalieră.
Recomandări fără obligații ferme: Planul Bruxellesului pentru modernizarea infrastructurii
Comisia Europeană a propus ieri o strategie care prioritizează folosirea la maximum a rețelelor existente înainte de construirea unor noi capacități. Deși intențiile sunt clare, lipsa unor obligații ferme lasă avansul infrastructurii la discreția statelor membre.
„Un sistem energetic interconectat este esențial pentru o Europă puternică și independentă”, a afirmat comisarul pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen. Acesta a subliniat că UE are nevoie de o rețea modernă, capabilă să transporte energie curată, sigură și accesibilă către toate regiunile.
Necesitatea investițiilor: 1,2 trilioane euro până în 2040
Pentru modernizarea rețelelor electrice și dezvoltarea infrastructurii dedicate hidrogenului, Comisia estimează un necesar total de 1,2 trilioane euro până în 2040.
• 730 miliarde euro pentru rețelele de distribuție
• 240 miliarde euro pentru rețelele de hidrogen
Executivul european speră să mobilizeze capital privat prin bugetul multianual 2028–2034 și prin creșterea fondurilor alocate rețelelor energetice la 29,91 miliarde euro. Totuși, majorarea este contestată de Parlament și Consiliu, iar negocierile sunt abia la început.
Simplificarea procedurilor pentru accelerarea investițiilor
Bruxelles-ul insistă pe simplificarea proceselor administrative: proceduri mai rapide pentru autorizarea rețelelor, pentru instalarea stațiilor de încărcare și pentru selecția proiectelor de interes comun. Obiectivul este atragerea mai facilă a capitalului privat și reducerea întârzierilor birocratice.
Opt coridoare energetice pentru o piață europeană integrată
Planul Comisiei include opt mari coridoare energetice, inspirate din modelul TEN-T, care ar urma să conecteze regiunile europene într-o rețea majoră:
• interconectări pentru Peninsula Iberică
• conectarea Ciprului la rețeaua continentală
• consolidarea rețelelor în statele baltice
• conducta Trans-Balkan pentru fluxuri inverse de gaze
• Bornholm Energy Island în Marea Baltică
• proiecte pentru stabilitate energetică în Europa de Sud-Est
• coridorul SouthH2 (Tunisia–Italia–Austria–Germania)
• coridorul sud-vestic de hidrogen (Portugalia–Germania)
Comisarul Dan Jørgensen afirmă că acest concept reprezintă „un proiect energetic european comun, orientat spre competitivitate, securitate și decarbonizare”. Potrivit calculelor Comisiei, o coordonare mai eficientă ar putea genera economii de 560 miliarde euro până în 2050.
Vicepreședinta Teresa Ribera susține că pachetul propus va oferi gospodăriilor europene prețuri mai predictibile și facturi mai mici, dacă măsurile sunt implementate corespunzător.
