Transformările economice rapide și poziția consolidată în UE au atras laude pentru România din partea vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, care a subliniat rolul fondurilor europene într-un moment crucial pentru definirea viitorului buget al Uniunii.
România este prezentată drept una dintre cele mai elocvente dovezi ale impactului politicii de coeziune, în contextul pregătirilor pentru noul Cadru Financiar Multianual. Declarațiile au fost făcute vineri, 21 noiembrie, în cadrul conferinței „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”.
România, exemplu al transformării generate de politica de coeziune
Potrivit lui Raffaele Fitto, economia României a cunoscut o schimbare profundă de la aderarea la UE. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 44% din media europeană la aproape 80% în prezent. Oficialul a descris politica de coeziune drept „expresia concretă a solidarității europene”, afirmând că România reflectă clar modul în care investițiile europene pot schimba o țară.
De ce trebuie reconfigurată politica de coeziune a Uniunii Europene
Vicepreședintele Comisiei Europene a explicat că arhitectura actuală a politicii de coeziune a fost construită într-un context complet diferit, înaintea unor crize care au schimbat prioritățile UE: pandemia de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina, creșterea prețurilor la energie și presiunile legate de competitivitate și autonomie strategică.
În acest cadru, România și alte state membre folosesc procesul de revizuire pentru a redirecționa fonduri către domenii esențiale: tehnologie, apărare, locuințe, infrastructură de apă, energie și creșterea competitivității economice.
Cum va arăta politica de coeziune după 2027
Raffaele Fitto a subliniat necesitatea modernizării politicii de coeziune pentru a permite Uniunii să reacționeze mai rapid la noile provocări. Programele viitoare trebuie să păstreze principiile fundamentale ale coeziunii europene, însă într-o formă mai flexibilă și mai simplificată.
„Noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță”, a precizat oficialul european, adăugând că regiunile mai puțin dezvoltate vor beneficia de cel puțin 218 miliarde de euro.
Inițiative noi cu impact direct pentru România
Fitto a anunțat că Executivul european lucrează la mai multe inițiative cu relevanță directă pentru România:
- o agendă pentru orașe, care va facilita accesul autorităților locale la fonduri europene
- o strategie dedicată regiunilor de la frontiera estică, cu impact asupra zonelor limitrofe Ucrainei și Republicii Moldova
- o inițiativă privind „dreptul de a rămâne”, destinată comunităților afectate de depopulare
Apel la responsabilitate înaintea negocierilor pentru viitorul buget european
În final, oficialul european a transmis un avertisment privind importanța negocierilor ce urmează pentru viitorul buget multianual al UE.
„Avem responsabilitatea și oportunitatea de a pune în aplicare un buget potrivit pentru următorul deceniu. Europa se confruntă cu provocări importante, de la pace la prosperitate. Simplificarea și flexibilitatea vor fi esențiale pentru a elibera productivitatea și pentru a folosi cât mai bine resursele europene”, a declarat Fitto.
Conferința a fost organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
