Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai tensionate perioade din istoria sa recente. Liderii celor 27 de state membre se reunesc la Bruxelles într-un summit crucial, menit să redea încrederea cetățenilor și să limiteze avansul forțelor populiste și eurosceptice care amenință stabilitatea politică a blocului comunitar.
Europa încearcă să-și regăsească identitatea politică
Politico relatează că agenda Consiliului European se concentrează, pentru prima dată, explicit pe teme care vizează recâștigarea terenului pierdut în fața extremei drepte. Liderii de centru-dreapta, centru-stânga și liberali — care au dominat scena politică europeană timp de aproape opt decenii — se confruntă acum cu o erodare accelerată a încrederii publice.
„Apărarea proiectului european astăzi înseamnă mai mult decât investiții militare – înseamnă să livrăm promisiunea socială care ține Europa unită”, a declarat eurodeputata Hannah Neumann (Verzii), membră a Comisiei pentru Securitate și Apărare.
Un diplomat european a descris pentru Politico reuniunea drept „o încercare de redefinire a identității Uniunii Europene”, o căutare dificilă de soluții la întrebări fundamentale pe care instituțiile europene le-au evitat ani la rând.
Locuințele, noul front politic european
Tema locuințelor, odinioară ignorată la nivelul UE, a devenit acum o urgență politică. Criza prețurilor la locuințe alimentează nemulțumirea socială și impulsionează ascensiunea partidelor populiste în întreaga Europă.
În Olanda, Geert Wilders a câștigat alegerile din 2023 acuzând migranții că agravează lipsa locuințelor. În Portugalia, partidul de extremă dreaptă Chega a devenit principala forță de opoziție, speculând incapacitatea guvernului de a controla piața imobiliară.
Comisia Europeană a reacționat: președinta Ursula von der Leyen a numit situația o „criză socială” și a desemnat un comisar special pentru locuințe, Dan Jørgensen, care va prezenta în decembrie primul Plan European pentru Locuințe Accesibile.
Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat: „Singura modalitate de a restabili încrederea cetățenilor este să arătăm că putem gestiona problemele care le afectează viața de zi cu zi.”
Populiștii câștigă teren în marile capitale europene
Extrema dreaptă și partidele naționaliste sunt deja o realitate instituțională în Europa. Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia) se află la masa Consiliului, blocând adesea consensul. Cehia ar putea urma exemplul, după victoria recentă a populistului Andrej Babiš.
În Franța, Jordan Bardella, succesorul Marinei Le Pen, conduce în sondaje pentru prezidențialele din 2027, iar în Germania, AfD a devenit a doua forță politică. În Slovenia, partidul ultraconservator condus de Janez Janša domină sondajele.
Acest val de populism a devenit una dintre principalele îngrijorări ale liderilor UE, care se tem de un scenariu în care viitorul Consiliu European ar putea include patru sau cinci lideri eurosceptici.
Apărarea și economia, pariul strategilor europeni
Uniunea încearcă să transforme industria apărării într-un motor economic alternativ. Potrivit estimărilor Comisiei, statele membre și instituțiile UE vor investi peste 2,4 trilioane de euro în următorii patru ani, o sumă uriașă menită să stimuleze crearea de locuri de muncă și să compenseze declinul industriei auto.
„Apărarea este cheia pentru a preveni un nou val de extremă dreaptă – creează locuri de muncă”, a declarat un diplomat european.
Slovacia, unul dintre marii producători de automobile din lume, a condiționat sprijinul pentru sancțiunile anti-Rusia de un pachet de ajutor pentru industria auto.
Bătălia digitală: Bruxelles-ul versus giganții americani
Un alt front este cel digital. UE acuză platforme precum Meta, X (Twitter) și TikTok de amplificarea mesajelor de extremă dreaptă. Bruxelles-ul încearcă să impună reguli stricte pentru a combate dezinformarea și influența externă.
TikTok a fost deja criticată de Comisia Europeană pentru rolul său în diseminarea mesajelor populiste în timpul alegerilor din România. „Este crucial să întărim suveranitatea digitală a Europei”, se arată în actualul draft al concluziilor summitului.
Agenda verde și migrația, teme sub presiune
Presiunea politică a extremei drepte a dus la diluarea pachetului verde european. Unele guverne cer „simplificarea” regulilor de mediu și chiar relaxarea obiectivelor de emisii pentru 2040.
În privința migrației, ideea procesării cererilor de azil în afara granițelor UE — promovată inițial de Viktor Orbán — a fost preluată chiar și de lideri socialiști, precum Mette Frederiksen din Danemarca.
Deși discuțiile riscă să fie dominate de subiecte geopolitice precum sprijinul pentru Ucraina, introducerea pe agendă a unor teme sociale, precum locuințele și inegalitățile economice, marchează o schimbare de direcție importantă.
