O confruntare instituțională fără precedent s-a consumat marți la Luxemburg, acolo unde Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a audiat reprezentanții Parlamentului și ai Comisiei Europene în dosarul privind deblocarea fondurilor destinate Ungariei.
Potrivit publicației Politico, disputa vizează acuzațiile potrivit cărora Executivul european ar fi încălcat propriile reguli atunci când a decis, în decembrie 2023, să elibereze o parte din fondurile înghețate, în ciuda îngrijorărilor persistente legate de statul de drept.
Parlamentul acuză Comisia de compromis politic înaintea summitului european
În fața celor 14 judecători ai CJUE, avocații Parlamentului au argumentat că decizia Comisiei a fost una politică, luată în grabă, în contextul presiunilor dinaintea unui summit crucial al liderilor europeni. La acel moment, premierul maghiar Viktor Orbán era așteptat să renunțe la veto-ul privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei și la pachetul de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Kiev.
„Comisia s-a grăbit să deblocheze fondurile, bazându-se pe o evaluare prematură și incompletă a respectării standardelor privind statul de drept și independența justiției”, a declarat avocatul Parlamentului, Richard Crowe.
Eurodeputata maghiară Katalin Cseh a criticat la rândul ei decizia, acuzând Comisia că „a vândut valorile europene” în schimbul cooperării lui Orbán.
Apărarea Comisiei Europene: Decizie bazată pe o analiză juridică obiectivă
Avocații Comisiei, sprijiniți în instanță de un reprezentant al guvernului maghiar, au respins acuzațiile, susținând că decizia din decembrie 2023 s-a bazat pe o analiză „detaliată și obiectivă”.
„Momentul deciziei nu a fost dictat politic, ci de faptul că procedura de evaluare era finalizată și nu mai existau temeiuri legale pentru a continua blocarea fondurilor”, a explicat avocatul principal al Comisiei, Bernd Martenczuk.
Avocatul general al CJUE ridică semne de întrebare privind coerența deciziei
Tamara Ćapeta, avocatul general desemnat în cauză, a pus sub semnul întrebării consistența deciziei Comisiei, afirmând că este „nedumerită” de faptul că Executivul a considerat că independența justiției este suficient de „reabilitată” pentru a debloca o parte din fonduri, dar a menținut înghețate alte 6,8 miliarde de euro în baza aceluiași mecanism de condiționalitate.
Ćapeta urmează să prezinte o opinie juridică neobligatorie pe 12 februarie, care va influența decizia finală a Curții de Justiție a UE, așteptată câteva luni mai târziu.
Disputa privind statul de drept și interpretarea regulilor europene
Cazul deschide o dezbatere amplă privind interpretarea Regulamentului privind Dispozițiile Comune (Common Provisions Regulation – CPR) și a „condiționalității Cartei”, care stabilește criterii stricte pentru accesul la fonduri europene, în special respectarea independenței justiției.
Avocații Parlamentului au susținut că Executivul ar fi ignorat deficiențele sistemice legate de statul de drept din Ungaria, concentrându-se doar pe îndeplinirea formală a unor „repere tehnice”. Aceștia au acuzat Comisia că a închis ochii în fața legii privind „protecția suveranității” și a unei alte legi care ar fi intimidat judecătorii să solicite interpretări din partea CJUE.
În replică, reprezentanții Comisiei au afirmat că, la momentul deciziei, nu existau dovezi că noile legi ar fi subminat independența justiției, iar alte critici ale Parlamentului au fost catalogate drept „speculative”.
O decizie cu implicații majore pentru viitorul bugetului UE
Avocatul guvernului ungar, Miklós Zoltán Fehér, a subliniat amploarea cauzei, declarând că „această speță ridică întrebări de principiu care vor influența modul în care UE va gestiona fondurile și condiționalitățile bugetare în viitor”.
Decizia finală a CJUE va defini clar marja de manevră a Comisiei Europene în evaluarea statului de drept și ar putea seta un precedent cu impact semnificativ asupra accesului statelor membre la fondurile europene.
