Uniunea Europeană nu este pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini angajamentul din 2030 privind sprijinul comercial pentru țările cel mai puțin dezvoltate din lume. Un raport recent al Curții Europene de Conturi arată că resursele promise nu ajung în proporția stabilită către cele 44 de state recunoscute de ONU ca fiind cele mai sărace.
Ce presupune inițiativa „aid for trade”
Conceptul „aid for trade” a fost lansat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2005, cu scopul de a ajuta statele în curs de dezvoltare să construiască infrastructura și capacitățile necesare pentru a participa la economia globală. Ulterior, UE și-a creat propria strategie, stabilind ca 25% din bugetul său să fie direcționat către țările cel mai puțin dezvoltate.
Ținta de 25% nu va fi atinsă
Potrivit raportului, „este foarte puțin probabil ca UE să atingă acest obiectiv până în 2030”, a declarat Bettina Jakobsen, auditorul responsabil. Aceasta a mai subliniat că Bruxellesul ar trebui să analizeze dacă pragul de 25% mai este realist și să elaboreze un plan de acțiune concret.
Investițiile scad în timp ce alte priorități cresc
Comisia Europeană a anunțat că va analiza intern motivele pentru care obiectivul nu a fost respectat. Tendințele recente arată că, în timp ce statele din Africa de Nord primesc fonduri mai mari pentru gestionarea migrației, investițiile comerciale în cele mai sărace țări sunt în declin.
Datele care confirmă declinul
În 2022, doar 12% din fondurile UE pentru sprijinirea comerțului au ajuns în țările cel mai puțin dezvoltate, față de media de 18% între 2010 și 2015. Totuși, Uniunea rămâne cel mai mare donator global pentru această inițiativă, reprezentând 36% din totalul de 51,1 miliarde de dolari (46,5 miliarde de euro) la nivel mondial în 2022.
Sprijinul colectiv al UE, în scădere
Un raport al Comisiei Europene din 2023 arată că sprijinul colectiv al UE a atins un vârf de aproape 23 de miliarde de euro în 2020, înainte de a scădea la circa 18,5 miliarde de euro. Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Uniunii de a-și respecta angajamentele asumate în fața celor mai vulnerabile economii ale lumii.
