Uniunea Europeană marchează un succes notabil în domeniul tehnologiei de vârf, reușind să plaseze patru supercomputere în top zece mondial. Printre acestea, Italia și Germania se remarcă prin performanțe excepționale, confirmând rolul Europei în cursa globală pentru putere de calcul. Totuși, în contrast cu aceste realizări, blocul comunitar rămâne mult în urmă la dezvoltarea inteligenței artificiale, acolo unde SUA și China conduc detașat.
Supercomputerul italian HPC6 – bijuteria tehnologică a Europei
Vedeta europeană este HPC6, dezvoltat de compania Eni și amplasat în Ferrera Erbognone, provincia Pavia. Cu o capacitate de 606 milioane de miliarde de operațiuni pe secundă, supercomputerul ocupă locul șase la nivel global. Practic, este capabil să rezolve în câteva secunde un calcul care ar dura un secol pe un computer tradițional.
Utilizat pentru aplicații industriale, HPC6 contribuie la optimizarea funcționării centralelor, îmbunătățirea studiilor privind stocarea CO₂ și dezvoltarea de baterii de înaltă performanță.
Germania, Finlanda și Italia completează topul european
Pe lângă HPC6, Uniunea Europeană se mândrește și cu alte supercomputere de referință: Jupiter (Germania), Lumi (Finlanda) și Leonardo (Italia), acesta din urmă fiind finanțat parțial de Comisia Europeană. Aceste realizări confirmă ambiția Europei de a-și consolida poziția pe harta tehnologică mondială.
Draghi: „Diferența la AI este uriașă”
Dacă Ursula von der Leyen a subliniat performanțele Europei în materie de supercomputere, Mario Draghi a atras atenția asupra vulnerabilităților majore din domeniul inteligenței artificiale. „Anul trecut, SUA au produs 40 de modele fundamentale de AI, China 15, iar Uniunea Europeană doar 3”, a avertizat fostul președinte al BCE, subliniind că progresul pe baza proprietății intelectuale europene este minim.
Planurile Comisiei Europene pentru AI
Von der Leyen a amintit planul lansat la începutul anului la AI Action Summit de la Paris – o strategie de 200 de miliarde de euro pentru construirea a patru gigafabrici dedicate AI, cu un sprijin inițial de 20 de miliarde. Surprinzător, interesul sectorului privat a depășit așteptările: „Ținta noastră era să mobilizăm 20 de miliarde, dar am primit propuneri de 230 de miliarde”, a declarat șefa Comisiei.
În ciuda entuziasmului, Draghi a avertizat asupra constrângerilor financiare: „Spațiul fiscal este limitat. În următorul deceniu, datoria publică va ajunge la 93% din PIB.”
