La finalul primelor 100 de zile din al doilea său mandat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu un peisaj geopolitic transformat radical. Cu Uniunea Europeană confruntată cu multiple crize – de la revenirea protecționismului american, la războiul din Ucraina și presiunea asupra industriei europene – liderii de la Bruxelles au fost nevoiți să adopte rapid măsuri pentru a menține stabilitatea și coeziunea celor 27 de state membre.
În această perioadă, von der Leyen a pus accent pe securitate, economie și tranziția verde, dar a fost criticată pentru lipsa unor răspunsuri ferme la problemele sociale și pentru incertitudinile privind viitorul extinderii UE, relatează POLITICO.
Relațiile UE-SUA: O nouă etapă de tensiuni?
O provocare majoră pentru Comisia Europeană a fost adaptarea la noua administrație de la Washington. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a reaprins temerile privind o răcire a relațiilor transatlantice, mai ales în domeniul economic și al securității.
Trump a anunțat intenția de a impune tarife vamale de 25% pentru importurile europene, afectând industria auto germană și alte sectoare-cheie ale economiei europene. În plus, liderul american a cerut din nou statelor europene să își crească semnificativ contribuțiile la NATO, avertizând că SUA nu vor mai garanta automat protecția aliaților europeni.
Pentru a răspunde acestor provocări, Ursula von der Leyen a inițiat consultări rapide cu liderii europeni și a anunțat accelerarea creării unui fond european pentru apărare, cu un buget de 800 de miliarde de euro. Acest fond urmărește să reducă dependența de echipamentele militare americane și să sprijine industria de apărare europeană.
Totodată, Bruxelles-ul a intensificat discuțiile cu alte puteri economice, precum China și India, pentru a contracara impactul protecționismului american asupra exporturilor europene.
Politica economică: cum răspunde UE la provocările globale?
Europa traversează o perioadă de stagnare economică, iar creșterea inflației și competitivitatea scăzută față de SUA și China au fost subiecte fierbinți în primele luni ale mandatului lui von der Leyen.
Pentru a stimula economia, Comisia Europeană a lansat „Pactul pentru o industrie curată”, un program menit să sprijine companiile europene care investesc în tehnologii curate și reducerea emisiilor de carbon. Totodată, Bruxelles-ul a propus un set de măsuri pentru simplificarea birocrației și facilitarea accesului IMM-urilor la fonduri europene.
Un alt proiect cheie este strategia privind inteligența artificială, prin care UE dorește să devină un lider global în reglementarea și dezvoltarea acestui domeniu. Comisia a propus norme mai stricte pentru protecția datelor și utilizarea responsabilă a AI, dar a promis și investiții masive pentru a sprijini inovarea europeană.
Cu toate acestea, unele state membre și-au exprimat îngrijorarea privind sustenabilitatea acestor planuri. Germania și Olanda au cerut mai multă prudență în cheltuirea fondurilor europene, în timp ce țările din sudul Europei au solicitat politici mai flexibile pentru sprijinirea economiilor lor.
Securitatea și apărarea: O prioritate strategică
Pe fondul războiului din Ucraina și al riscurilor de destabilizare în Balcani și regiunea Mării Negre, UE a accelerat măsurile de consolidare a securității interne și externe.
Unul dintre cele mai importante documente publicate în aceste 100 de zile a fost „Cartea Albă a Apărării Europene”, care conturează viziunea Bruxelles-ului pentru crearea unei forțe europene de reacție rapidă. De asemenea, Comisia a propus consolidarea securității infrastructurilor critice, cum ar fi rețelele energetice și spitalele, în fața atacurilor cibernetice.
Un subiect sensibil rămâne relația cu Rusia. Deși UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Moscovei, mai multe state membre sunt nemulțumite de eficiența acestor măsuri și cer soluții alternative pentru reducerea influenței rusești în Europa.
Extinderea UE: Un proiect ambițios, dar problematic
Ursula von der Leyen a reafirmat angajamentul Comisiei pentru extinderea Uniunii Europene, incluzând Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest.
În aceste 100 de zile, Bruxelles-ul a aprobat un plan de aderare accelerată pentru Ucraina și Moldova, însă multe obstacole rămân pe acest drum. În primul rând, există diviziuni între statele membre cu privire la ritmul și condițiile aderării, iar unele capitale europene se tem că extinderea prea rapidă ar putea slăbi coeziunea UE.
Pe de altă parte, statele candidate trebuie să îndeplinească reforme majore în domeniul justiției, luptei împotriva corupției și economiei. Ucraina, de exemplu, trebuie să demonstreze progrese semnificative în reforma administrației publice, în timp ce Serbia și Bosnia-Herțegovina trebuie să-și rezolve problemele politice și de securitate internă.
Ce urmează pentru UE?
Deși Ursula von der Leyen a marcat un început de mandat activ, provocările majore abia urmează. Relațiile complicate cu SUA, incertitudinile economice, presiunile asupra industriei europene și riscurile geopolitice vor testa capacitatea Bruxelles-ului de a oferi soluții eficiente.
În următoarele luni, Comisia Europeană va trebui să finalizeze reformele privind piața unică, să implementeze măsurile pentru securitatea energetică și să răspundă la eventualele noi crize externe.
Europa se află într-un moment de răscruce, iar deciziile luate acum vor influența viitorul Uniunii pentru următorii ani.
