Inițiativa Comisiei Europene de a construi un „zid anti-drone” la granița estică a Uniunii Europene stârnește atât sprijin, cât și critici aprinse, relatează Politico. Proiectul, anunțat de Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, promite să aducă radare și sisteme de interceptare moderne pentru a proteja flancul estic, însă statele membre nu reușesc să cadă de acord asupra viitorului său.
Comisarul european pentru Apărare a insistat că nu este vorba de o „nouă Linie Maginot”, ci despre o soluție flexibilă de apărare
Divergențe majore între statele UE
Țările baltice și Polonia consideră că un astfel de proiect este o reacție necesară în fața incursiunilor tot mai dese ale dronelor rusești. Însă alte state, precum Franța și Germania, avertizează că planul este dificil de implementat și ar putea implica costuri uriașe.
Președintele francez Emmanuel Macron a punctat că „nu există un zid perfect pentru Europa”, subliniind că o frontieră de 3.000 km nu poate fi securizată în totalitate. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a criticat dur proiectul în cadrul întâlnirii de la Copenhaga.
Costuri și termene de implementare
Comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, estimează că prima fază a proiectului, care ar acoperi Polonia și statele baltice, ar costa aproximativ 1 miliard de euro și ar putea fi pusă în practică în mai puțin de un an. Acesta a insistat că nu este vorba despre o „nouă Linie Maginot”, ci despre o soluție flexibilă de apărare.
Disputele legate de finanțare
Finanțarea este un alt punct sensibil. Bruxelles-ul dorește să folosească fonduri europene pentru acest proiect, ceea ce implică acordul tuturor statelor membre. Liderii din sudul Europei, precum Giorgia Meloni și Kyriakos Mitsotakis, cer ca proiectele de apărare să aducă beneficii întregii Uniuni, nu doar flancului estic.
În replică, premierul finlandez Petteri Orpo a cerut solidaritate, amintind că statele estice au sprijinit în trecut alte crize europene, de la pandemie până la migrație.
O nevoie reală, dar fără garanții absolute
Chiar dacă există neînțelegeri privind denumirea și dimensiunea „zidului de drone”, consensul general este că UE trebuie să își întărească apărarea împotriva incursiunilor aeriene. Recent, NATO a folosit rachete de milioane de euro pentru a doborî drone rusești care costau doar câteva mii, subliniind dezechilibrul cost-eficiență.
Premierul polonez Donald Tusk a recunoscut că niciun sistem nu poate oferi siguranță absolută, dar a subliniat că Europa are nevoie de metode care să „maximizeze securitatea”.
