Într-o încercare de a consolida sprijinul internațional pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a anunțat luni că lucrează îndeaproape cu aliații europeni pentru a defini „poziții comune” în scopul de a-l convinge pe președintele american Donald Trump să țină cont de interesele Ucrainei și ale Europei în fața Rusiei. În urma unei întâlniri recente la Londra cu liderii europeni, Zelenski a subliniat că scopul principal al Ucrainei este de a ajunge la o „pace solidă și durabilă” și la un acord care să pună capăt războiului.
Liderii europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, au convenit să avanseze o propunere privind o încetare parțială a focului pentru o lună, care să aibă drept scop testarea intențiilor Rusiei de a încheia conflictul. Propunerea include o pauză în luptele aeriene, pe mare și în ceea ce privește infrastructura energetică, excluzând însă operațiunile terestre. „Este o condiție prealabilă pentru a verifica dacă Rusia este dispusă să pună capăt acestui război”, a declarat Jean-Noel Barrot, ministrul francez al Afacerilor Externe.
Această inițiativă vine într-un moment de tensiune maximă, în contextul în care apropiarea dintre Washington și Moscova a devenit o preocupare majoră pentru aliații Ucrainei. Președintele american Donald Trump a fost acuzat că a pus presiune asupra lui Zelenski pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, avertizându-l că SUA l-ar putea abandona dacă nu colaborează. În fața camerei de filmat, Trump i-a spus lui Zelenski că s-a „pus într-o poziție foarte proastă” și l-a somat să facă pace cu Rusia, amenințându-l că, în caz contrar, SUA îl vor „lăsa să cadă”. Acest schimb de replici a dus la o scurtare a vizitei lui Zelenski la Washington și a blocat semnarea unui acord important privind exploatarea minereurilor ucrainene.
În pofida acestor tensiuni cu Washingtonul, liderii europeni au subliniat importanța menținerii unei poziții unitare față de Rusia. La summitul de la Londra, unde au participat și premierul britanic Keir Starmer, dar și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina, chiar și în fața presiunii americane. „Europa trebuie să facă cea mai mare parte a muncii, dar pentru a apăra pacea pe continentul nostru și pentru a reuși, acest efort trebuie să fie susținut puternic de Statele Unite”, a subliniat Starmer.
În același timp, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina prin „garanții de securitate globale” și a promis că va prezenta un plan de reînarmare a Europei în cadrul unui summit special UE ce va avea loc la Bruxelles. Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat decizia mai multor țări europene de a-și crește cheltuielile pentru apărare, considerând-o o „veste foarte bună” pentru securitatea continentului.
În ceea ce privește viitorul relațiilor dintre Ucraina și Statele Unite, Zelenski a reiterat că rămâne deschis la negocieri și „pentru toate formatele constructive”, subliniind însă că anumite „linii roșii” nu sunt negociabile. Acesta a insistat asupra necesității unor garanții de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului, o solicitare pe care Washingtonul a refuzat-o până acum.
Pe fondul acestor negocieri și incertitudini, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat că Ucraina rămâne „victima agresiunii ruse”, iar Uniunea Europeană nu va ceda în fața șantajului Moscovei. De asemenea, președintele polonez Donald Tusk a subliniat că mesajul către Vladimir Putin trebuie să fie clar: „Occidentul nu are intenția de a capitula în fața șantajului și agresiunii sale”.
