Vicepremierul Barna susține că pachetul al doilea de măsuri fiscale nu poate exista fără reforma privind pensiile magistraţilor, deoarece România ar pierde foarte mult. Potrivit vicepremierului Tancos Barna, acest lucru ar avea efect asupra PNRR-ului – în care reforma pensiilor speciale este jalon pentru România, jalonul 215. Pentru acest jalon, țara noastră are plăți suspendate de 230 milioane de euro din cererea nr. 3 de plată.
Vicepremierul Tancozs Barna a fost întrebat, luni seară, la Digi 24, dacă pachetul doi de măsuri fiscale poate să existe fără reforma pensiilor magistraţilor. Vicepremierul a răspuns că, în opinia sa, reforma pensiilor speciale trebuie să se regăsească în pachetul doi, deoarece reprezintă unul dintre cele trei jaloane din PNRR, pe care țara noastră trebuie să le ducă la îndeplinire până la data de 28 noiembrie.
”Din punctul meu de vedere, nu, pentru că statul român ar pierde foarte mult, pentru că acest program PNRR ar intra într-o zonă de vulnerabilitate”, a explicat Tanczos Barna.
Tancos Barna: „Trebuie să găsim toți soluții pentru reducerea cheltuielilor”
În plus, vicepremierul a accentuat faptul că trebuie să existe un efort general pentru redresarea economiei, astfel că toate insituțiile, începând de la Parlament, Guvern, autorităţile locale, companiile de stat, sistemul de sănătate, să găsească soluții pentru reducerea cheltuielor.
”Nu cred că ar trebui să existe excepţii. Niciun sistem, oricât de important ar fi, nu ar trebui să fie exceptat, începând de la Parlament, Guvern şi mergând mai departe în jos pe sistemul administrativ, pe autorităţile locale, pe companiile de stat, pe sistemul de sănătate, peste tot trebuie să găsim soluţii să reducem cheltuierile şi să eliminăm risipa”, a adăugat Tanczos Barna.
Președintele Nicușor Dan a inițiat dialogul cu magistrații
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, săptămâna trecută, reforma pensiilor speciale, care propune creşterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani şi creşterea vechimii de la care aceștia se pot pensiona de la 25 de ani la 35 de ani.
Acest lucru ar face ca magistrații să nu se mai poată pensiona la vârste tinere, la 48 de ani, așa cum permite legea actuală. Comentând aceste cifre, premierul Ilie Bolojan a explicat că două treimi din corpul magistraților a solicitat ieșirea la pensie, pe baza condițiilor din vechea lege.
De asemenea, guvernul a propus să se schimbe formula de calcul a pensiilor, urmând ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut. În felul acesta, o pensie în sistemul de justiție este de 5.000 de euro, în timp cea din sistemul public de 600 de euro.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacţionat dur, acuzând încălcarea pricipiilor constituţionale şi lipsa de consultare şi dialog. În replică, președintele Nicușor Dan a fost primul care a inițiat dialogul cu magistrații, pe care i-a invitat la consultări, la sfârșitul săptămânii trecute. Discuțiile cu șeful statului au durat aproximatriv trei ore, dar nu s-a ajuns la un consens și ar urma să fie reluate săptămâna aceasta.
