Nemulțumirea față de politicile administrației Trump se resimte tot mai puternic în Europa, iar reacțiile populației nu întârzie să apară. De la rețele de socializare până la marile lanțuri de supermarketuri, europenii își manifestă dezacordul printr-un boicot tot mai extins al produselor americane.
Deciziile președintelui Donald Trump – amenințările cu tarife vamale punitive asupra Europei, retorica agresivă față de aliați și politica externă imprevizibilă, inclusiv în cazul războiului din Ucraina – au alimentat o ostilitate tot mai mare față de SUA. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, un număr semnificativ de consumatori europeni aleg să renunțe la produsele și serviciile americane, în semn de protest.
Sprijinul pentru SUA, la cel mai scăzut nivel în Europa
Un sondaj realizat de YouGov, publicat pe 4 martie, arată că în nicio țară europeană majoritatea populației nu mai are o opinie favorabilă despre SUA. Cea mai mare scădere a popularității s-a înregistrat în Danemarca, unde liderii politici și cetățenii au fost revoltați de intenția lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Pe lângă percepțiile negative la nivel diplomatic, europenii aleg să își manifeste nemulțumirea în mod direct, prin comportamentul lor de consum. Pe Facebook, grupuri care promovează boicotul produselor americane au atras deja zeci de mii de susținători.
„Boykot varer fra USA”. o comunitate online din Danemarca, lansată pe 3 februarie, a ajuns în doar câteva săptămâni la peste 92.000 de membri.
Boicotul se extinde în Suedia și Norvegia
Fenomenul nu se limitează la Danemarca. În Suedia, un grup similar, „Bojkotta varor från USA”, a devenit rapid un punct de referință pentru cei care vor să adopte un consum exclusiv european.
Un sondaj realizat de Verian pentru televiziunea suedeză SVT arată că aproximativ 70% dintre suedezi fie au încetat, fie iau în considerare să renunțe la produsele americane ca formă de protest politic.
În Norvegia, impactul boicotului a ajuns chiar și în sectorul energetic. Compania Haltbakk Bunkers AS a anunțat că nu va mai furniza combustibil pentru forțele armate americane sau navele SUA care ajung în porturile norvegiene. Într-o postare pe Facebook, ulterior ștearsă, compania a scris: „Nu mai vindem combustibil americanilor!”.
Decizia a stârnit reacții puternice, iar Ministrul Apărării din Norvegia, Tore O. Sandvik, a emis un comunicat prin care a subliniat că această inițiativă nu reflectă politica guvernului norvegian.
Companiile americane resimt deja impactul
Deși analiștii economici susțin că aceste schimbări vor avea un impact gradual, primele efecte sunt deja vizibile. Tesla, de exemplu, se confruntă cu o prăbușire a vânzărilor în Europa.
În Germania, unul dintre cele mai mari piețe auto de pe continent, Tesla a vândut cu 76% mai puține mașini într-o singură lună, pe fondul reacțiilor negative față de CEO-ul Elon Musk. La nivel european, vânzările companiei au scăzut cu 45% în ianuarie și 40% în februarie.
Protestele împotriva Tesla s-au răspândit de la Londra la Berlin, cu demonstranți afișând bannere anti-Musk și acuzându-l că subminează democrația europeană.
Groupe Roy Energie SAS, o companie franceză care achiziționa anual între 5 și 15 mașini Tesla, a anunțat că a renunțat complet la aceste achiziții și a optat pentru vehicule europene, chiar dacă acestea sunt mai costisitoare. „Europa trebuie să reacționeze”, a declarat CEO-ul Romain Roy pentru postul de radio Sud Radio.
Retailerii europeni se adaptează rapid la schimbările din comportamentul consumatorilor. Salling Group AS, cel mai mare lanț de supermarketuri din Danemarca, a introdus un nou sistem de etichetare care arată clar dacă un produs aparține unei companii europene, pentru a veni în întâmpinarea clienților care doresc să evite mărcile americane.
Deși efectele economice ale boicotului nu vor fi vizibile imediat, analiștii consideră că această tendință poate remodela pe termen lung comportamentul de consum în Europa.
„Astfel de schimbări au nevoie de timp pentru a se stabiliza, dar odată ce consumatorii își formează noi obiceiuri, revenirea la vechile modele devine dificilă”, explică Charles Allen, analist la Bloomberg Intelligence.
