Ursula von der Leyen va obţine uşor nominalizarea pentru preşedinţia Comisiei Europene de către Consiliul European, a declarat luni pentru AGERPRES expertul în afaceri europene Dan Luca, care apreciază că procedura candidaţilor capi de listă nu va putea fi respinsă la aceste alegeri de şefii de stat şi de guvern.
Emmanuel Macron, care a pierdut alegerile europene în Franţa şi ulterior a dizolvat parlamentul şi a convocat alegeri anticipate, „este, în momentul de faţă, slăbit politic, atât la nivel european, cât şi naţional”, a spus Dan Luca, întrebat dacă liderul francez s-ar putea opune, ca şi în urmă cu 5 ani, desemnării candidatului care a câştigat alegerilor conform sistemului Spitzenkandidaten.
„Ursula von der Leyen va obţine uşor nominalizarea de preşedinte a Comisiei Europene de către Consiliul European. Chiar şi un vot negativ francez nu contează, aici nu e ca la NATO cu unanimitate, ci e vot cu majoritate.
Ne amintim că în 2014 Jean-Claude Juncker a avut două voturi împotriva sa, Marea Britanie şi Ungaria. Despre Spitzenkandidaten mai avem timp să vorbim în 2029. Pentru 2024 însă, zarurile au fost aruncate. Ursula von der Leyen a ieşit câştigătoare din alegerile europene”, a declarat Luca.
Potrivit tratatului de la Lisabona, „ţinând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun”.
Dacă primul candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, propune, tot cu majoritate calificată, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.
Majoritate calificată înseamnă vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE.
Întrebat cum se explică pierderile substanţiale suferite în noul Parlament European de grupurile Renew şi Verzi, expertul în afaceri europene şi comunicare strategică stabilit la Bruxelles a afirmat că este vorba despre „două situaţii diferite”.
„La Verzi să ne amintim că era un altfel de moment în anul 2019, la precedentele alegeri europene. Erau manifestaţii de stradă, proteste, era o mişcare socială. Pandemia însă a schimbat această narativă. La liberali, s-a pierdut enorm în Franţa, o ţară care nu are tradiţii liberale. De aici şi scorul european modest”, a afirmat el.
Analiza completă, în corespondența de la Bruxelles a lui Florin Ștefan pentru Agerpres:
