Tribunalul Uniunii Europene a decis marți că Executivul comunitar a greșit când a refuzat să publice mesajele text schimbate de Ursula von der Leyen cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în plină pandemie de Covid-19.
Decizia este un duș rece pentru președinta Comisiei, care nu doar că a negociat personal cel mai mare contract de vaccinuri din istoria UE – un acord de până la 1,8 miliarde de doze – dar și conduce instituția însărcinată cu aplicarea principiilor de transparență și legalitate în UE.
La Bruxelles, se vorbește deja de o „cutie a Pandorei” deschisă de instanță, una care va deschide presiuni pentru desecretizarea unor etape sensibile ale procesului decizional din pandemie.
Când „mesajele private” devin afaceri publice
Litigiul a fost inițiat de The New York Times, după ce, într-un interviu publicat în aprilie 2021, Bourla a recunoscut existența unor schimburi de mesaje cu von der Leyen în perioada negocierilor. De atunci, jurnaliștii au cerut accesul la conținutul acestor conversații, suspectând că discuțiile informale au stat la baza unui contract de miliarde de euro. Comisia, însă, a refuzat constant să le publice, susținând că mesajele nu conțin „informații semnificative” și deci nu pot fi clasificate drept documente oficiale.
Instanța europeană a respins această argumentație, afirmând clar că Executivul „nu a explicat într-un mod plauzibil” de ce consideră că respectivele mesaje nu conțineau informații relevante, a căror păstrare ar fi fost obligatorie. Mai mult, Tribunalul a subliniat că o instituție publică nu poate afirma pur și simplu că „nu deține” un document fără să ofere explicații credibile pentru această lipsă.
Cine trage acum foloasele politice?
Decizia lovește în plin imaginea Ursulei von der Leyen. Aceasta promitea mai multă transparență, eficiență și corectitudine, iar instanța o acuză că a ascuns, practic, informații esențiale de interes public.
Eurodeputați din mai multe grupuri politice au reacționat imediat. Raquel García Hermida-van der Walle, membră Renew Europe, a declarat că „este o victorie clară pentru transparență” și a subliniat că cetățenii „au dreptul să știe cum sunt luate deciziile”, indiferent dacă acestea au fost transmise prin email, scrisoare sau mesaj text.
Ce urmează pentru Comisie?
Această decizie creează un precedent care obligă instituțiile europene să reconsidere modul în care tratează comunicările digitale. Nu mai este suficient să ignori un SMS pe motiv că nu e „hârtie oficială”. Dacă face parte dintr-un proces decizional major — cum a fost achiziția de vaccinuri pentru sute de milioane de cetățeni — atunci este un document. Punct.
Mai grav pentru Ursula von der Leyen este faptul că întreaga poveste aduce în discuție nu doar transparența, ci și legitimitatea unora dintre deciziile-cheie luate în pandemie. La Bruxelles, se vorbește deja de o „cutie a Pandorei” deschisă de instanță, una care va face presiuni pentru desecretizarea unor etape sensibile ale procesului decizional din pandemie.
