Uniunea Europeană a deschis, astăzi, negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres. Adresându-se premierilor albanez şi nord-macedonean, Edi Rama şi Dimitar Kovacevski, şefa executivului comunitar a subliniat că este un moment istoric pentru cele două țări.
”Viitorul european vă este la îndemână. Vă doresc cel mai rapid parcurs posibil”, a declarat, la rândul său, premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Cu o zi în urmă, cele 27 state membre ale Uniunii Europene şi-au dat acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, după semnarea, la sfârșitul săptămânii trecute, a unui protocol între Skopje şi Sofia.
Acordul a fost considerat unul de o mare importanță istorică, fiind luat și pe fondul protestelor zilnice, desfășurate în ambele țări. În Macedonia de Nord, de la începutul lunii iulie, principalul bloc de partide naţionaliste de opoziţie, VMRE-DPMNE – care nu a participat la votul de ratificare din parlament, părăsind sala – se opune modificării Constituției țării și recunoașterii oficiale a comunității bulgare, apreciate la aproape 3.500 de persoane. De cealaltă parte, în Bulgaria, ridicarea dreptului de veto asupra negocierilor dintre Macedonia de Nord și Uniunea Europeană, anunțată încă de luna trecută, a declanșat proteste și a contribuit la căderea guvernului lui Kiril Petkov, aruncând țara într-o criză politică.
”Votul de astăzi din Parlament deschide calea pentru organizarea conferinței interguvernamentale cu Macedonia de Nord, săptămâna viitoare. Un pas crucial pentru Macedonia de Nord și pentru Uniunea Europeană”, a afirmat, sâmbătă, președintele Consiliului European, Charles Michel.
Macedonia de Nord a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2004, iar din decembrie 2005 deține statutul de țară candidată. De atunci și până acum, de aproape 17 ani, candidatura la UE a țării a fost blocată, mai întâi de Grecia și apoi de Bulgaria. Din anul 2005, Grecia a făcut uz de dreptul de veto cerând ca fosta republică iugoslavă Macedonia să fie redenumită astfel încât să se evite confuziile cu provincia istorică greacă Macedonia. În iunie 2018, după negocieri acerbe, cele două țări au ajuns la un acord istoric, în baza căruia fosta republică iugoslavă s-a numit Macedonia de Nord. În mod simbolic, ceremonia de semnare a acordului s-a desfășurat în apropierea frontierei, pe malurile lacului Prespes, ce aparține ambelor state.
Începând cu anul 2020, bulgarii s-au opus, la rândul lor, procesului de aderare al Macedoniei de Nord, din cauza unor diferende istorice şi culturale cu macedonenii. Opoziția Bulgariei a împiedicat şi începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania (care are statut de țară candidată la Uniunea Europeană din 2014), a cărei candidatură este legată de cea a Macedoniei de Nord.
La summitul UE din 24 iunie, care a acordat statutul de țări candidate la Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova, pe fondul războiului de pe teritoriul ucrainean, s-a luat și decizia accelerării extinderii blocului comunitar cu țările din Balcanii de Vest. Este de așteptat, însă, ca negocierile de aderare care au fost deschise astăzi să se întindă pe parcursul mai multor ani, spun oficiali europeni, avându-se în vedere procedurile riguroase din tratatele comunitare. Un real impediment l-ar putea constitui, în continuare, și modificarea Constituției Macedoniei de Nord, care ar trebui să întrunească, în Parlament, două treimi din voturi, majoritate care nu este asigurată, în acest moment, dar se așteaptă negocieri politice cu principalul bloc de partide din opoziție.
Laura Groșereanu
