Guvernul de la Budapesta a anunțat oficial joi că va iniția procedura de retragere din Curtea Penală Internațională (CPI), în conformitate cu „cadrul constituțional și internațional”. Vestea a fost confirmată de Gergely Gulyás, ministrul responsabil de biroul premierului Viktor Orbán, pentru agenția de presă MTI.
Contextul: Vizita lui Netanyahu la Budapesta
Anunțul vine la doar câteva ore după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o întrevedere cu Viktor Orbán. Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.
În mod oficial, ca stat membru al CPI, Ungaria ar fi fost obligată să-l rețină pe Netanyahu și să-l predea tribunalului de la Haga. Însă premierul maghiar a transmis încă din noiembrie 2024, imediat după emiterea mandatului, că hotărârea instanței internaționale nu va avea „niciun efect” pe teritoriul Ungariei.
Precedentul: Mongolia a închis ochii în cazul lui Putin
Situația din Ungaria nu este un caz izolat. În septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin – vizat la rândul său de un mandat CPI pentru crime de război în Ucraina – a călătorit în Mongolia, un alt stat semnatar al CPI. Cu toate acestea, autoritățile mongole nu au aplicat mandatul și nu l-au reținut pe liderul de la Kremlin.
Retragerea Ungariei din CPI ridică semne de întrebare despre viitorul cooperării internaționale în domeniul justiției penale. Este un pas care nu doar că subminează eforturile comunității internaționale de a trage la răspundere liderii acuzați de crime grave, dar care ar putea încuraja și alte state să urmeze exemplul Budapestei.
