Regimul Orbán pompează masiv bani în Transilvania. Cine sunt principalii beneficiari ai subvențiilor de la Budapesta:
- De ani de zile, fondurile publice maghiare curg în Transilvania, dar până acum au fost disponibile doar fragmente de informații care să sugereze unde ajung acestea de fapt.
- Acum, pentru prima dată, a fost realizată o cercetare cuprinzătoare care utilizează cifre, hărți și exemple pentru a arăta cum sunt distribuiți banii.
- Imaginea care reiese din munca comună a Grupului de lucru pentru sociologia acțiunii al Mișcării pentru o Transilvanie Egalitară și Átlátszó Erdély este clară: majoritatea fondurilor ajung la instituții ale elitei urbane, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale din punct de vedere politic, în timp ce comunitățile rurale și defavorizate primesc doar firimituri.
Prima cercetare independentă realizată de publicația Átlátszó Erdély și Grupul de Lucru pentru Acțiune Sociologică al Mișcării pentru o Transilvanie Egalitară arată cine sunt principalii beneficiari ai subvențiilor de la Budapesta, scrie Transtelex, într-o analiză tradusă de afaceri.news, pe care o redăm în continuare:
Majoritatea fondurilor merg către instituții de elită ale comunității maghiare, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale politic, în timp ce comunitățile rurale și defavorizate primesc doar firimituri, arată raportul citat.
În 2020, guvernul maghiar a cheltuit 826 de milioane de euro pentru afaceri maghiare din afara granițelor sale, ceea ce a reprezentat aproape 1% din bugetul de stat la momentul respectiv. 69% din această sumă a fost alocată Transilvaniei, reprezentând aproximativ 640 de euro pe cap de locuitor. Cea mai mare parte a banilor a fost cheltuită pe “betoane”, scrie sursa citată: 54% din fonduri au fost cheltuite pe construcția și renovarea de proprietăți, iar alte 26% pe costuri de funcționare.
40% din subvenții au fost alocate organizațiilor religioase, un sfert Universității Sapientia, iar peste 80 de milioane de euro au fost alocate sportului – din care Sepsi OSK și FK Csíkszereda au primit fiecare 30 de milioane de euro. 60% din subvenții au fost acordate organizațiilor cu sediul în Cluj-Napoca, în timp ce organizațiile rurale au primit doar 4%.
Toate aceste informații sunt dezvăluite în Raportul privind politica de sprijin, publicat recent, care oferă pentru prima dată o imagine detaliată a sprijinului acordat de Ungaria în Transilvania și cine sunt cei mai mari beneficiari ai miliardelor de la Budapesta, așa cum au prezentat sociologul Tamás Kiss și jurnalistul de investigație Zoltán Sipos la cafeneaua Planetarium din Cluj-Napoca.
Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale cercetării este harta interactivă disponibilă publicului, care arată unde au fost direcționate subvențiile maghiare în fiecare municipalitate. Utilizatorii pot da clic pe Cluj-Napoca, Târgu Mureș sau orice sat mic din Ținutul Secuiesc pentru a vedea imediat câtă finanțare au primit, ce tipuri de proiecte au fost implementate și cine au fost beneficiarii. Harta nu numai că face vizibile disparitățile – de exemplu, predominanța fondurilor alocate Cluj-Napoca în comparație cu localitățile rurale –, dar și transparența unei rețele care până acum era cunoscută doar celor din interior. Scopul vizualizării este de a oferi oricui o imagine de ansamblu rapidă și ușoară asupra destinației miliardelor din ultimii ani.
Sipos și Kiss s-au bazat pe trei surse în lucrarea lor: au analizat legile privind conturile finale între 2010 și 2020, baza de date unică a Fondului Bethlen Gábor și sociologul a realizat, de asemenea, interviuri de fond cu actori instituționali din Transilvania. Raportul rezultat oferă publicului larg prima imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra destinației miliardelor de la Budapesta în Transilvania, asupra celor mai mari câștigători și asupra aspectelor care sunt în mod constant omise din distribuția fondurilor.
Conform cercetării, cheltuielile pentru afacerile maghiare din afara granițelor au fost examinate pe parcursul a trei cicluri guvernamentale: al doilea, al treilea și al patrulea guvern Orbán.
Pe baza legilor privind conturile finale, între 2011 și 2021, statul maghiar a cheltuit aproape 2,9 miliarde de euro în acest scop, ceea ce reprezintă 0,5-1% din bugetul public total pe o bază anuală.
Anul 2020 a fost anul de vârf: guvernul a cheltuit 826 de milioane de euro pentru sprijin transfrontalier, ceea ce reprezintă aproape 1% din bugetul național. De atunci, sumele nominale au scăzut, dar vorbim în continuare de sute de milioane de euro. Este important de menționat că aceste cifre includ doar posturile bugetare: ele nu includ plățile ad-hoc sau schemele de finanțare.
Cea mai importantă instituție plătitoare este Fondul Bethlen Gábor (BGA Zrt.), care a gestionat majoritatea subvențiilor între 2010 și 2018.
Între 2011 și 2014, BGA a plătit aproximativ 54 % din subvenții, iar între 2015 și 2018, a plătit 64 %. În această perioadă, 86 % din subvențiile plătite prin BGA s-au bazat pe decizii individuale, ceea ce înseamnă că nu a existat concurență sau evaluarea cererilor.
Unde merg banii în Ardeal
După 2016, au început să apară programe economice, care se derulează din 2019 prin intermediul Fundației Pro Economica, care se concentrează pe Transilvania. Acestea au dus la proiecte de dezvoltare agricolă și comercială în valoare de zeci de milioane de euro, dar transparența este mult mai slabă: în timp ce datele BGA sunt publice (deși greu de găsit), se știe foarte puțin despre plățile Pro Economica.
Actorii cheie în distribuirea fondurilor s-au schimbat, de asemenea, de-a lungul anilor:
- În timpul mandatului lui Zoltán Balog (EMMI), s-a stabilit clientela Bisericii Reformate.
- Sub conducerea lui János Lázár, în cadrul Cabinetului Primului Ministru, au fost lansate proiecte mari și spectaculoase (extinderea Univ.Sapientia, dezvoltarea proprietăților bisericești).
- Gergely Gulyás a preluat ulterior rolul lor și a menținut sistemul bazat pe loialitate.
Tamás Kiss numește acest lucru „concurență de loialitate”: diverși actori transilvăneni concurează între ei pentru resursele de la Budapesta, iar deciziile sunt adesea luate pe baza unor considerente politice, mai degrabă decât pe baza unor criterii profesionale.
Una dintre cele mai frapante concluzii ale cercetării este concentrarea geografică.
Împărțirea banilor veniți din Ungaria (proiecte) pe orase din Transilvania -denumiri maghiare. Grafic: transtelex.ro
Deși Ținutul Secuiesc este al doilea beneficiar ca mărime, sunt în primul rând reședințele de județ și orașele mai mari care beneficiază de fonduri: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe și Târgu Mureș. Regiunea Partium (Bihor, Sătmar și o parte din Sălaj), plus diaspora, pe de altă parte, sunt semnificativ subfinanțate: în 2021, de exemplu, doar 7% din fondurile totale au fost alocate regiunii Partium.
Așezările rurale se află într-o situație și mai proastă – potrivit cercetării, organizațiile înregistrate în sate au avut acces la doar 4% din fondurile totale.
Această concentrare denaturează grav sistemul instituțional maghiar din Transilvania: instituțiile urbane de elită primesc continuu fonduri noi, în timp ce școlile, centrele culturale și asociațiile locale din localitățile mai mici sunt rareori incluse în cercul de finanțare, scriu jurnaliștii maghiari.
Cei mai mari câștigători ai sistemului
Conform datelor prelucrate, cea mai mare parte a subvențiilor – aproape 40% – revine organizațiilor religioase.
Majoritatea covârșitoare a acesteia revine Episcopiei Reformate din Transilvania, care a primit aproape 192 de milioane de euro în ultimul deceniu.
La aceasta se adaugă aproape 19 milioane de euro primite de Episcopia Reformată din Oradea, zeci de milioane de euro în subvenții pentru diocezele catolice și partea primită de confesiunile mai mici, bisericile unitariene și evanghelice. Aceste fonduri au fost destinate în principal renovării bisericilor, colegiilor, școlilor și internatelor, ceea ce înseamnă că bisericile au devenit acum cei mai mari constructori de infrastructură comunitară.
Al doilea beneficiar ca mărime este Universitatea Maghiară Sapientia din Transilvania, care funcționează aproape în totalitate din fonduri de stat maghiare încă de la înființare. În ultimul deceniu, aceasta a primit peste 160 de milioane de euro, ceea ce i-a permis să se extindă continuu și să construiască noi clădiri, laboratoare și biblioteci. Acest sistem paralel de învățământ superior consolidează sistemul instituțional maghiar, dar, în același timp, în loc să coopereze cu universitățile de stat românești, a creat o structură separată, finanțată exclusiv de Budapesta.
Fundațiile legate de sfera politică au primit, de asemenea, sume substanțiale.
Fundația Școlară, care deține o parte semnificativă din proprietățile imobiliare destinate educației din Ungaria, a primit peste 20 de milioane de euro, în timp ce Fundația Eurotrans, care se ocupă de cererile de cetățenie, a primit încă 10 milioane de euro. Împreună, acestea au însumat peste 30 de milioane de euro pentru fundațiile apropiate de UDMR.
Cel mai mare câștigător din sectorul mass-media este Erdélyi Médiatér Alapítvány (Fundația Spațiul Media Transilvănean), care a primit aproape 15 milioane de euro în finanțare și a utilizat-o pentru a crea un grup media care operează în prezent cel mai mare portofoliu media în limba maghiară din Transilvania, cuprinzând cel mai mare număr de publicații. Deși finanțarea a dus la crearea unei structuri unificate a presei în limba maghiară, aceasta a fost însoțită de o creștere a influenței guvernului maghiar asupra acestor mijloace de informare în masă și de o scădere a libertății presei.
Fotbal și hochei de zeci de milioane
Sportul continuă să fie un beneficiar prioritar: Sepsi OSK și FK Csíkszereda au primit fiecare peste 30 de milioane de euro, iar Fundația Mens Sana a primit aproape 19 milioane de euro pentru întreținerea academiei de hochei din Ținutul Secuiesc. Aceste subvenții au creat infrastructuri sportive complete: stadioane, arene de hochei și centre de antrenament.
Cultura și artele primesc o parte mult mai mică: Székelyföldi Legendárium, de exemplu, a primit peste 7 milioane de euro, în timp ce proiectele de renovare a castelului Fundației Kálnoky și al lui Roy-Chowdhury–Mikes valorează câteva milioane de euro.
Distribuirea subvențiilor pentru sport -milioane euro – Sursa: Mișcarea pentru o Transilvanie Egalitară
Potrivit cercetătorilor, componența beneficiarilor arată în mod clar că sistemul consolidează în principal instituțiile elitei maghiare din Transilvania: biserici, universități, fundații legate de UDMR, sportul profesionist și mass-media centrală. Programele sociale, inițiativele interetnice, școlile din satele mici și proiectele culturale locale nu primesc aproape deloc finanțare, iar decalajul crește de la an la an.
Ungaria urmărește influență economică în Transivania
În ultimii ani, însă, a apărut un nou tip de beneficiar: antreprenorii care participă la programe economice. Aceste programe nu mai sunt finanțate de Fondul Bethlen Gábor, ci de Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului și sunt gestionate prin Fundația Pro Economica. Natura sprijinului diferă, de asemenea, de programele anterioare: în loc de proiecte clasice de granturi, este vorba din ce în ce mai mult de investiții de capital.
Investițiile agricole pe scară largă, fabricile de prelucrare, depozitele frigorifice și cramele cu producție viniviticolă au primit subvenții în valoare de milioane de euro, care, în multe cazuri, consolidează filialele locale ale companiilor maghiare. Achizițiile imobiliare și dezvoltarea de terenuri se încadrează, de asemenea, în această logică: subvențiile nu numai că ajută economia locală, dar servesc și la extinderea intereselor comerciale maghiare.
Potrivit cercetătorilor, această tendință contrastează puternic cu subvențiile „politicii naționale” din anii precedenți. În timp ce infrastructura comunitară a fost construită în cazul bisericilor, educației și sportului, programele economice derulate de Ministerul Afacerilor Externe indică mai degrabă dorința guvernului maghiar de a câștiga influență geopolitică și economică. Un exemplu clar în acest sens este seria de investiții agricole și industriale din Țara Secuiesc, dar există și fabrici de prelucrare în județele Partium și Mureș, care au fost construite cu fonduri Pro Economica.
Formalitatea luării deciziilor
Fundația Bethlen Gábor operează un sistem de licitații pe hârtie, dar în practică acesta este mai degrabă o formalitate decât o competiție semnificativă. Conform raportului lui Zoltán Sipos, documentele de licitație, care adesea au doar o pagină sau o pagină și jumătate și sunt scrise la un nivel de clasa a patra, sunt suficiente pentru acordarea de subvenții de câteva sute de mii de euro. Nu există punctaj, justificare detaliată sau evaluare profesională și nu se publică informații despre cererile respinse.
Sistemul este extrem de opac în ceea ce privește persoanele care iau efectiv deciziile. În mod oficial, cererile sunt evaluate de un comitet format din trei membri, dar, în practică, procesul decizional se mută la nivel ministerial, iar pentru sumele care depășesc un anumit prag, prim-ministrul aprobă direct subvențiile. Procesul este, așadar, departe de a fi profesional, ci mai degrabă politic: cine are relații la Budapesta contează mult mai mult decât viabilitatea sau utilitatea unui proiect.
Tamás Kiss numește circumstanțele lobby-ului „sociologia zvonurilor”: secretele procesului decizional sunt stabilite într-o lume a cinelor, a partidelor de vânătoare și a înțelegerilor din culise, despre care publicul nu știe aproape nimic. Unele subvenții pot fi modificate retroactiv: au existat cazuri în care un proiect slovac a fost modificat de opt ori de-a lungul anilor înainte de a fi efectiv plătit. De asemenea, nu este neobișnuit ca o subvenție să fie complet reproiectată sau retrasă ani mai târziu.
Nu există niciun fel de monitorizare. Dacă un proiect eșuează, nu există consecințe vizibile: banii au fost cheltuiți și nu există nicio responsabilitate pentru returnarea subvenției. Cel mai cunoscut exemplu este cazul Fundației Erdélyi Médiatér: portofoliul media construit cu milioane de euro în finanțare s-a destrămat, ediția tipărită a Krónika a fost întreruptă, Radio Gaga din Târgu Mureș a fost vândut, dar nu a existat nicio anchetă publică sau vreo întrebare din partea Fondului Bethlen Gábor.
Instituțiile transilvane și liderii lor gândesc adesea în termeni de relații, mai degrabă decât de proiecte: sprijinul depinde de politicianul sau factorul de decizie din Budapesta de care reușesc să se apropie. Aceasta este esența distorsiunii: distribuirea fondurilor publice nu urmează logica profesională, ci logica loialității.
Cea mai importantă consecință a actualului sistem de sprijin este că acesta accentuează și mai mult inegalitățile din cadrul comunității maghiare din Transilvania. Majoritatea fondurilor sunt alocate instituțiilor urbane de elită – Sapientia, biserici, fundații apropiate de UDMR, cluburi sportive profesioniste – în timp ce școlile rurale, asociațiile culturale și programele sociale nu primesc aproape deloc bani. Cifrele vorbesc de la sine: în timp ce Cluj-Napoca a primit peste 60% din subvenții, organizațiile rurale au primit abia 4% din bugetul total.
Ce propune Mișcarea pentru o Transilvanie Egalitară pentru crearea unui sistem mai transparent?
Cercetarea nu numai că descrie problemele, ci oferă și îndrumări privind modul de elaborare a unei politici de sprijin mai echitabile și mai transparente. Potrivit Mișcării pentru o Transilvanie Egalitară, modelul actual bazat pe loialitate ar trebui înlocuit cu un sistem bazat pe șapte principii.
1. Un sistem deschis și responsabil
În prezent, evaluarea cererilor este complet închisă, fără punctaj, fără explicații și fără criterii transparente. Conform propunerii, toate deciziile de sprijin ar trebui luate într-un sistem public și evaluabil, în care să fie clar de ce o cerere este acceptată și alta este respinsă. Această transparență nu numai că ar reduce riscul de corupție, dar ar și consolida încrederea în cadrul comunității.
2. Obiective clare de politică publică
Sistemul actual se concentrează pe clasa de mijloc, intelectualitate și elita politică. Cu toate acestea, ar fi important să se definească și alte tipuri de obiective de politică publică, cum ar fi reducerea ratei de abandon școlar, sprijinirea comunităților mai sărace pentru a recupera decalajul sau conservarea diversității lingvistice și culturale. Nu este suficient să se spună că un proiect este „util din perspectiva politicii naționale” – acesta trebuie să vizeze probleme sociale clare.
3. Implicarea grupurilor defavorizate
Noul sistem ar trebui să acorde o atenție specială grupurilor marginalizate și defavorizate: romii vorbitori de limba maghiară, copiii săraci din mediul rural și participarea egală a femeilor. În prezent, majoritatea resurselor sunt alocate renovării școlilor de elită și a instituțiilor de învățământ superior, în timp ce rata abandonului școlar este extrem de ridicată în comunitățile din diaspora sau rome. Dacă acești copii sunt neglijați, viitorul întregii comunități va fi afectat.
4. Mai mult decât simpla reproducere etnoculturală
Politica națională se concentrează în prezent aproape exclusiv pe menținerea identității etnice: biserici, școli cu predare în limba maghiară, simboluri. Acest lucru este necesar, dar trebuie stabilite și alte obiective, cum ar fi dialogul cu majoritatea românească. Instituțiile ar trebui sprijinite acolo unde maghiarii și românii pot discuta probleme comune ca parteneri egali, de la educație la sănătate și dezvoltare economică locală.
5. Ruptura monopolului UDMR
Astăzi, cea mai importantă punte în relațiile maghiaro-române este UDMR, dar, din cauza dominației politice a partidului, aceste punți funcționează pe baza logicii politice, mai degrabă decât a celei profesionale. Propunerea este de a construi instituții care să conecteze majoritatea și minoritatea pe orizontală, prin intermediul sferei civile și al organizațiilor profesionale, mai degrabă decât prin canalele unui singur partid.
6. Sfera publică liberă
Instituțiile culturale și mass-media se află în prezent în mare parte sub control politic. Propunerea este de a sprijini o sferă publică liberă: mass-media, spații culturale și forumuri civile independente de politica partidelor. Acesta nu este doar un principiu democratic, ci și o condiție prealabilă pentru auto-reflecția comunității.
7. Transfer de cunoștințe în locul investițiilor de capital
În ultimii ani, programele economice derulate prin Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta au servit din ce în ce mai mult intereselor comerciale maghiare: imobiliare, subvenții agricole, subvenții pentru companii. Potrivit cercetătorilor, beneficiul real ar fi dacă subvențiile maghiare ar aduce cunoștințe și formare în regiune: asistență profesională pentru întreprinderile mici și mijlocii, cunoștințe de management și de piață, nu doar bani, conchide analiza Transtelex.
