Guvernul României continuă să aloce sume reduse pentru educație, plasând țara noastră printre ultimele locuri la nivel mondial, potrivit celui mai recent raport al UNESCO. În 2023, România a investit doar 3,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în educație, echivalentul a 8,1% din totalul cheltuielilor publice guvernamentale. Astfel, țara noastră ocupă locul 123 din 171 în clasamentul global privind alocările financiare pentru educație, iar la nivelul cheltuielilor publice generale, România se află pe locul 156.
Aceste date sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în 2015, prin Declarația Incheon adoptată în cadrul World Education Forum, România și alte 159 de țări s-au angajat să aloce între 4% și 6% din PIB pentru educație și între 15% și 20% din cheltuielile publice până în 2030. Până acum, însă, doar 34 de state din lume respectă aceste angajamente financiare, iar 78 dintre ele îndeplinesc doar una dintre condițiile stabilite. România se află printre cele 58 de state care nu au reușit să atingă niciunul dintre aceste obiective, situându-se la nivelul unor state precum Tanzania sau Zambia.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România este pe cale să devină un caz aparte. Alocările pentru educație din PIB sunt printre cele mai mici, fiind doar de 3%, la același nivel cu Irlanda. În schimb, Suedia alocă 7,6%, Belgia 6,4%, iar Franța 5,4%, plasându-se mult înaintea țării noastre în topul celor mai mari investiții în educație. În ceea ce privește procentul din cheltuielile publice, România se află într-o poziție și mai defavorabilă, fiind depășită de state precum Trinidad Tobago și Sri Lanka. Printre țările europene care fac cele mai mari investiții în educație se numără Estonia (14,3%), Suedia (13,5%) și Lituania (12,7%).
Comparând cu anul 2017, când alocarea pentru educație era de 3,7% din PIB, anul 2023 a adus o scădere de 0,4 puncte procentuale. Totuși, se remarcă o ușoară creștere în urma majorării salariilor cadrelor didactice cu peste 30%, ca urmare a grevei din primăvara anului trecut. Astfel, în ciuda unei alocări ușor mai mari față de anii anteriori, România rămâne mult sub ținta de 6% din PIB stabilită la nivel global.
