Michael Henning, poştaşul din Cisnădioara, sat aflat la 2 kilometri de Cisnădie şi 12 kilometri de Sibiu, este producător de cahle tradiţionale. Spune că este singurul sas din România care continuă și astăzi să confecţioneze şi să decoreze cahle, bucățele de teracotă ale sobelor, ca pe vremea bunicilor, îi prezintă povestea Consiliul Județean Sibiu, preluat de News.ro.
„Încă de mic mă pricepeam la obiecte decorative. Mătuşa mea era îngrijitoare la cetate, iar eu confecţionam şi vindeam turiştilor diferite decoraţiuni. Obţineam „Taschengeld” frumoşi”, îşi aminteşte Michael Hehnning despre perioada anilor ’70 – ‘80, când obţinea bani de buzunar din mici obiecte realizate din lut, lemn sau flori uscate.
După terminarea liceului s-a angajat la Fabrica de Covoare din Cisnădie, unde a lucrat până în 1989. Cu patru luni înainte de Revoluţie, a lăsat fabrica din Cisnădie, cea la care au fost confecţionate inclusiv covoarele din Casa Poporului, şi s-a angajat la Oficiul poştal din Cisnădioara. „În această lună fac 35 de ani de când sunt poştaş”, spune Michael Henning.
În satul vegheat de pe culmi de o biserică fortificată impunătoare, locuiau în anii ‘80 aproape 1.300 de saşi. A venit Revoluţia, iar majoritatea şi-au abandonat casele, grădinile şi curţile pentru a-şi clădi o nouă viaţă în Germania. „În 1991, în Cisnădioara mai erau doar 200 de saşi. Atunci, am realizat că pentru noi, cei rămaşi, s-a dărâmat o lume”.
Din 1995, a început să confecționeze cahlele, obiectele de ceramică, care decorează frumos sobele din regiunea Ardealului. Cinci ani de zile a durat munca de perfecţionare, apoi a desfiinţat grajdul, loc în care şi-a amenajat atelierul de producţie.
Pe strada Argintului din Cisnădioara, o casă galbenă atrage privirile trecătorilor, mai ales că pe poartă stă scris „Postagentur Michelsberg”, inscripţie pe care o înţeleg cei care cunosc limba germană, printre ei numărându-se şi cei doar aproximativ 20 de saşi care mai locuiesc acum în sat.
Curtea este „rânduită ca la saşi”, iar în spatele ei se află un atelier, în care se găsește și cuptorul pentru arderea cahlelor. Pe podea, se află o ladă prăfuită. Deschizând-o, Michael Henning găsește, învelite în ziare, obiectele de ceramică, cahle vechi.
Le va restaura cu multă grijă și infinită răbdare, apoi unele dintre cahlele primite vor ajunge în expoziţia organizată pe pereţii sălii de prezentare ai casei sale.
