Miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afacerilor sociale din Uniunea Europeană au confirmat luni un acord provizoriu referitor la directiva privind platformele digitale de lucru. Acest acord, convenit la 8 februarie de Consiliul Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European, marchează un pas important în îmbunătățirea condițiilor de muncă și reglementarea utilizării algoritmilor în cadrul platformelor digitale de muncă.
Conform noului acord, platformele digitale vor fi obligate să facă mai transparentă utilizarea algoritmilor în gestionarea resurselor umane. Acest lucru înseamnă că deciziile automate, care afectează lucrătorii, vor fi supravegheate de oameni calificați, iar angajații vor avea dreptul de a contesta astfel de decizii.
Numărul de persoane care lucrează prin intermediul platformelor digitale va crește la 43 de milioane de oameni până la sfârșitul anului, potrivit Consiliului European.
Un punct important al acordului este legat de recunoașterea corectă a statutului de angajat pentru cei care lucrează pe aceste platforme. Această măsură are scopul de a garanta că acești lucrători beneficiază de toate drepturile care li se cuvin.
Pierre-Yves Dermagne, viceprim-ministru belgian și ministru al economiei și ocupării forței de muncă, a subliniat că acesta este primul pas legislativ al Uniunii Europene care reglementează modul în care algoritmii sunt utilizați la locul de muncă și stabilește standarde minime pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Printre aspectele cheie ale directivei se numără și introducerea unei prezumții legale pentru a determina statutul de angajat al celor care lucrează pe platforme digitale. Dacă există dovezi că aceștia sunt controlați și direcționați, vor fi considerați angajați cu toate drepturile asociate.
Acordul prevede, de asemenea, că lucrătorii să fie bine informați cu privire la modul în care sunt folosite sistemele automate în luarea deciziilor cu privire la recrutare, condiții de muncă și venituri. Se interzice, de asemenea, folosirea unor tehnologii care analizează datele personale sensibile ale lucrătorilor, cum ar fi datele biometrice sau informații despre starea emoțională sau psihologică.
După finalizarea formalităților de adoptare, statele membre vor avea doi ani pentru a implementa aceste măsuri în legislația lor națională.
