La Bruxelles au început negocierile pentru un nou acord comercial între Uniunea Europeană și Ucraina, care să reglementeze importurile de produse agricole din această țară. Măsurile comerciale excepționale adoptate de UE în 2022, după declanșarea invaziei rusești, au expirat oficial la 5 iunie 2025, iar în lipsa unui nou acord, Ucraina a revenit la regimul de cote stabilit înainte de război, prin DCFTA – Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător.
Christophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură, a declarat într-un interviu acordat Reuters că viitorul cadru va fi „ceva între cotele prevăzute în actualul DCFTA și măsurile comerciale autonome” din perioada 2022–2025. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu vrea să revină complet la regimul anterior, dar nici să mențină liberalizarea totală.
Fermierii europeni, nemulțumiți de efectele liberalizării
Una dintre cele mai mari probleme a fost creșterea explozivă a importurilor ucrainene de produse agricole ieftine, în special zahăr, ouă și carne de pasăre. Doar în cazul zahărului, importurile în UE au depășit 500.000 de tone în sezonul 2023/24, față de doar 20.000 de tone în perioada reglementată de DCFTA.
Fermierii din mai multe state membre au acuzat scăderi de prețuri și pierderi economice, iar presiunea politică internă a forțat Comisia Europeană să reintroducă în 2024 mecanisme de protecție, inclusiv cote temporare și „frâne de urgență” pentru anumite produse.
Hansen a confirmat că noile cote la zahăr vor fi „semnificativ mai mari” decât cele dinainte de război, dar a recunoscut că în continuare există „sensibilități” la nivelul pieței europene pentru aceste produse.
Kievul cere cote mai mari decât în 2021
Pentru Ucraina, menținerea accesului cât mai larg la piața europeană este esențială. În 2024, 60% din exporturile țării au fost agricole, în valoare totală de 41,6 miliarde de dolari. Din această sumă, aproximativ 15 miliarde au fost generate de exporturile către UE.
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Vitaliy Koval, a declarat recent că Ucraina dorește un acord care să prevadă cote mai mari decât cele din 2021, pentru a reflecta noua realitate economică și nevoile generate de război.
Un parlamentar ucrainean a estimat că pierderea accesului preferențial la piața UE ar putea costa economia ucraineană până la 3,5 miliarde de euro anual – o sumă pe care alte piețe, din afara Uniunii, nu o pot compensa pe termen scurt.
Bruxelles-ul caută un compromis rapid
Comisarul Hansen a spus că, din punct de vedere tehnic, este posibil ca un nou acord să fie încheiat până la vară, dar că succesul negocierilor depinde de flexibilitatea ambelor părți.
Deși Bruxelles-ul își reafirmă sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, liderii europeni se confruntă cu nemulțumirea crescândă a fermierilor și cu presiuni electorale interne. Această situație complică deciziile politice și comerciale, iar orice nou acord va trebui să echilibreze interesele strategice cu cele economice.
„Solidaritatea noastră cu Ucraina este la fel de fermă ca întotdeauna și de aceea suntem deciși să încheiem acest acord cât mai rapid posibil”, a declarat Hansen. Rămâne de văzut dacă fermitatea politică poate fi transpusă în cifre acceptabile pentru ambele părți.
