La masa tratativelor, Bruxelles-ul și New Delhi încearcă să ajungă, în sfârșit, la un acord de liber schimb
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de premierul indian Narendra Modi, tocmai au anunțat relansarea discuțiilor cu obiectivul ambițios de a finaliza înțelegerile până la sfârșitul anului. Prima tentativă a fost în 2007, dar, timp de aproape două decenii, birocrația, protecționismul și interesele divergente au tras frâna de mână.
Von der Leyen vorbește despre „cel mai mare acord de acest fel din lume” și cere echipelor de negociere să „ne surprindă”. În traducere liberă: „nu mai stați pe loc, că avem probleme mai mari”.
SUA forțează mâna Europei
Adevărul este că Uniunea Europeană nu are prea multe opțiuni. Când președintele american Donald Trump a început să amenințe cu tarife comerciale punitive împotriva Europei, Bruxelles-ul a fost luat prin surprindere. Însă, în loc să rămână blocată în negocieri nesfârșite cu Washingtonul, von der Leyen a decis să caute alternative: mai întâi, un acord controversat cu Mercosur (America Latină), iar acum, o alianță economică solidă cu India.
Este o mutare logică. India este o piață imensă, cu peste 1,4 miliarde de oameni și o economie în plină expansiune. Pentru Europa, asta înseamnă două lucruri: o nouă piață de desfacere pentru produsele sale și o alternativă strategică la China, atât ca bază de producție, cât și ca partener economic.
Forță de muncă tânără vs. Europa îmbătrânită
Aici intervine un alt punct important: oamenii. Europa îmbătrânește rapid, iar deficitul de forță de muncă este real. Germania, Franța și Italia au deja acorduri de mobilitate cu India, permițând tinerilor indieni să studieze și să lucreze temporar în Europa.
Saurabh Kumar, ambasadorul Indiei la UE, a spus-o clar: „Dacă Europa vrea, India este gata să furnizeze forță de muncă calificată”. În timp ce statele europene se confruntă cu probleme de imigrație, India oferă muncitori calificați, gata să intre pe piața muncii pe baze legale și structurate. Mai mult, India a acceptat și repatrierea celor care ajung ilegal în Europa, ceea ce e o veste bună pentru politicienii europeni care încearcă să țină sub control migrația neregulată.
Tarife, semiconductori și energie verde
Până acum, principala piedică în calea unui acord UE-India a fost protecționismul economic al New Delhi-ului. Tarifele indiene pe produse europene – cum ar fi taxele de 100% la mașini, vinuri și whisky – au fost mereu un punct de dispută. Acum, India pare dispusă să le reducă, iar Bruxelles-ul pare să accepte restricțiile Indiei privind importurile agricole.
Mai există și discuții despre investiții europene în producția de semiconductori și energie verde în India. Pe hârtie, acest parteneriat are potențial. India vrea să atingă neutralitatea climatică până în 2070, iar UE caută alternative la lanțurile de aprovizionare dominate de China.
India este viitorul, dar e pregătită UE să accepte realitatea?
Realitatea este că Europa are nevoie de India mai mult decât invers. Piața muncii europene este în declin, iar India este singura economie majoră care poate oferi forță de muncă la scară mare. Problema este că Bruxelles-ul nu și-a rezolvat încă dilemele legate de imigrație și, într-o Europă care alunecă spre dreapta politică, acceptarea unui val de muncitori indieni nu va fi un proces simplu.
De partea cealaltă, India este un stat tradițional protecționist, unde piața liberă nu este tocmai un principiu sacru. Dacă UE vrea un acces real la această piață, va trebui să dărâme niște ziduri vechi de zeci de ani.
În final, acordul de liber schimb UE-India are potențialul de a remodela economia globală, dar numai dacă Bruxelles-ul reușește să își rezolve contradicțiile interne și dacă India este dispusă să facă pași reali spre deschiderea pieței sale.
Sursa: POLITICO
