Uniunea Europeană a făcut un nou pas major în susținerea mecanismelor internaționale de justiție împotriva Federației Ruse, după ce miniștrii statelor membre au votat aderarea la Tribunalul Special destinat judecării crimei de agresiune împotriva Ucrainei.
Decizia este considerată una istorică de către autoritățile de la Kiev și consolidează proiectul juridic internațional creat pentru tragerea la răspundere a conducerii ruse pentru invazia militară declanșată în anul 2022.
UE sprijină oficial Tribunalul Special pentru Rusia
Până acum, mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Polonia, se alăturaseră individual inițiativei. Totuși, votul comun al miniștrilor UE oferă proiectului o legitimitate politică și diplomatică mult mai puternică.
Iryna Mudra, adjunctă a șefului Biroului Prezidențial al Ucrainei responsabilă de dosarul privind răspunderea pentru agresiunea rusă, a descris decizia drept „un pas înainte semnificativ și mult așteptat”.
Tribunalul Special este deja în curs de organizare la Haga și are ca scop exclusiv judecarea conducerii Federației Ruse pentru crima de agresiune legată de invazia la scară largă a Ucrainei.
Tribunalul Special, comparat cu procesele de la Nürnberg
Noua instanță este considerată prima structură juridică internațională creată special pentru pedepsirea crimei de agresiune după procesele de la Nürnberg, organizate după cel de-al Doilea Război Mondial pentru judecarea liderilor Germaniei naziste.
Tribunalul Special urmează să fie lansat oficial în perioada 14-15 mai, în cadrul reuniunii Consiliului Europei organizate la Chișinău.
Potrivit susținătorilor proiectului, noua instanță reprezintă un precedent important în dreptul internațional și un semnal clar că liderii politici pot fi trași la răspundere pentru declanșarea unor războaie de agresiune.
De ce nu poate Curtea Penală Internațională să judece agresiunea Rusiei
Deși Curtea Penală Internațională investighează deja crime de război, crime împotriva umanității și posibile acte de genocid comise în timpul conflictului din Ucraina, instituția se confruntă cu limitări juridice în privința crimei de agresiune.
Mandatul CPI permite judecarea acestui tip de infracțiune doar în situațiile în care ambele state implicate sunt membre ale Curții sau dacă dosarul este trimis de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
În cazul de față, Rusia nu este membră a Curții Penale Internaționale și deține, în același timp, drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce blochează orice tentativă de sesizare oficială.
