După negocieri intense desfășurate pe parcursul nopții, instituțiile europene au ajuns la un acord provizoriu asupra unei legislații care schimbă radical modul în care sunt tratate cererile de azil, deschizând calea pentru deportarea migranților către țări terțe și pentru respingerea mai rapidă a solicitărilor considerate inadmisibile.
Măsura face parte din implementarea Pactului european privind migrația și azilul și a stârnit deja opoziție din partea Spaniei și a mai multor organizații pentru drepturile refugiaților.
Acord politic între Consiliu și Parlament
Înțelegerea a fost obținută între reprezentanții Consiliul Uniunii Europene și ai Parlamentul European, însă textul trebuie confirmat oficial de ambele instituții pentru a fi adoptat definitiv.
Noua legislație modifică regulile privind admisibilitatea cererilor de azil și redefinește conceptul de „țară terță sigură”.
Ce se schimbă în conceptul de „țară terță sigură”
Potrivit noilor reguli, statele membre vor putea respinge o cerere de azil fără a-i analiza fondul dacă solicitantul ar fi putut cere protecție internațională într-o țară din afara UE considerată sigură.
Cea mai importantă modificare este eliminarea obligației ca solicitantul să aibă o legătură directă cu țara terță respectivă. Cu alte cuvinte, simpla posibilitate teoretică de a fi protejat într-un stat terț va putea justifica deportarea.
Tranzitul și acordurile bilaterale, motive de respingere
Cererea de azil va putea fi declarată inadmisibilă și dacă solicitantul a tranzitat o țară terță sigură înainte de a ajunge în UE sau dacă există un acord cu o astfel de țară care garantează examinarea cererii.
Minorii neînsoțiți sunt excluși explicit din aplicarea acestui mecanism.
Fără drept automat de ședere în timpul apelului
Un alt punct sensibil al reformei este eliminarea dreptului automat al solicitanților de azil de a rămâne pe teritoriul UE în timpul contestării unei decizii de inadmisibilitate bazate pe conceptul de țară terță sigură.
Această modificare este considerată de ONG-uri o restrângere semnificativă a dreptului la un proces echitabil.
Lista țărilor de origine considerate „sigure”
Statele membre au aprobat recent o primă listă comună de țări de origine considerate sigure, care include Maroc, Columbia, Bangladesh, Egipt, India, Kosovo și Tunisia, precum și, în principiu, state candidate la aderarea la UE.
Spania, Franța și Portugalia au votat împotriva măsurii, invocând îndoieli juridice serioase și avertizând că noul cadru legislativ afectează coerența Pactului privind migrația și azilul.
Argumentele statelor care susțin reforma
Ministrul danez al Imigrației și Integrării, Rasmus Stoklund, a declarat că mii de migranți își pierd viața în Marea Mediterană sau ajung victime ale traficanților de persoane și că este necesară eliminarea „factorilor de atracție” care mențin un sistem inuman.
Noile reguli vor intra în vigoare la 12 iunie 2026, simultan cu aplicarea deplină a Pactului european privind migrația și azilul, și vor fi obligatorii în toate statele membre.
Modelul italian și criticile ONG-urilor
Reglementările sunt inspirate de inițiativa Italiei, care în 2024 a deschis centre pentru migranți în Albania, proiect blocat ulterior de instanțele italiene și europene. Premierul italian Giorgia Meloni susține că noile reguli europene ar putea debloca situația.
Organizațiile pentru drepturile omului rămân însă extrem de critice. Amnesty International a catalogat măsura drept „nepractică, costisitoare și inumană”, iar Consiliul European al Refugiaților și Exilaților avertizează că reforma limitează sever drepturile migranților de a contesta deciziile de returnare și detenție.
