Europa se confruntă cu una dintre cele mai delicate decizii politice și financiare din ultimii ani: cum să finanțeze Ucraina fără a împovăra contribuabilii europeni. Comisia Europeană pune presiune tot mai mare pe guvernele sale pentru a aproba folosirea activelor rusești înghețate, avertizând că, în caz contrar, statele vor fi nevoite să suporte singure nota de plată a războiului.
Un plan de 140 miliarde de euro – și o criză politică latentă
Potrivit publicației POLITICO, executivul european insistă că utilizarea activelor rusești este cea mai realistă soluție pentru a acoperi costurile de 140 de miliarde de euro destinate sprijinirii Kievului. Planul alternativ – emiterea de obligațiuni comune – este respins de țările „frugale”, precum Germania și Olanda, dar și imposibil de aplicat de statele foarte îndatorate, precum Franța și Italia.
„Lipsa disciplinei fiscale din unele state membre face imposibilă ideea de eurobonduri, cel puțin în următorii zece ani”, a explicat Karel Lannoo, directorul Centrului pentru Studii de Politici Europene din Bruxelles. „Suma de 140 de miliarde este uriașă și trebuie folosită. Trebuie să arătăm că nu ne este frică.”
Belgia, în spatele blocajului european
Belgia, unde se află compania Euroclear ce gestionează majoritatea activelor rusești înghețate, refuză deocamdată să dea undă verde planului. Premierul Bart De Wever a argumentat că executivul european subestimează complexitatea juridică a deciziei și riscurile pentru Bruxelles, având în vedere tratatul bilateral de investiții semnat cu Rusia în 1989.
În lipsa unanimității celor 27 de state membre, aprobarea planului a fost amânată pentru summitul din decembrie.
Diplomația presiunii: „Oferi ceva ce nu vor, ca să accepte varianta mai bună”
Potrivit diplomaților europeni, Comisia folosește tactici diplomatice subtile pentru a convinge statele ezitante. „Aceasta este diplomația: oferi oamenilor ceva ce nu vor, pentru ca în final să accepte varianta mai puțin dureroasă”, a declarat unul dintre aceștia sub protecția anonimatului.
Un alt diplomat a ironizat ideea obligațiunilor: „Este pur și simplu de râs să credem că ar putea fi pe masă o asemenea opțiune.”
O decizie urgentă, pe fundalul presiunii timpului
Timpul presează Bruxellesul din două direcții: Ucraina ar putea rămâne fără fonduri până la sfârșitul lunii martie, iar formarea unei alianțe eurosceptice între Ungaria, Cehia și Slovacia riscă să complice orice viitoare decizie.
„Nu este o chestiune de dacă, ci de când”, a declarat un oficial european pentru POLITICO, convins că planul va fi aprobat înainte de sfârșitul anului.
Riscuri juridice pentru Belgia, garanții colective din partea Comisiei
Comisia Europeană promite că eventualele riscuri vor fi distribuite între statele membre. „Orice propunere viitoare va avea la bază principiul împărțirii riscului între statele membre”, a transmis un purtător de cuvânt al instituției.
Bruxellesul subliniază că banii ar fi returnați Rusiei doar dacă aceasta ar pune capăt războiului și ar plăti despăgubiri Ucrainei — o ipoteză considerată extrem de improbabilă.
„Europa trebuie să facă un pas înainte”
Există și o a treia opțiune: o „vânătoare de comori” de 25 de miliarde de euro în alte state membre, însă aceasta ar dura prea mult.
„Sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei sunt esențiale pentru a-l aduce pe Putin la masa negocierilor. De aceea este vital ca țările europene să facă un pas înainte”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru Afaceri Europene.
Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a adăugat că speră ca summitul Consiliului European din 18 decembrie să aducă „progrese reale”.
