Statele membre ale Uniunii Europene caută un mecanism prin care să poată reacționa coordonat la atacurile hibride și la amenințările care nu ajung la nivelul unui conflict armat. Miniștrii apărării au început discuțiile privind crearea unui „Protocol de urgență UE”, propus ca instrument suplimentar față de mecanismele existente ale NATO.
Inițiativa a fost prezentată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, după reuniunea miniștrilor apărării.
Ce este „Protocolul de urgență” propus de UE
Noul mecanism ar trebui să stabilească modul în care statele membre pot acționa împreună atunci când sunt confruntate cu o agresiune care se află sub pragul unui atac armat.
Kaja Kallas a explicat că Protocolul de urgență UE nu ar trebui să se suprapună cu responsabilitățile NATO. Scopul său ar fi să ofere un cadru suplimentar pentru răspunsul la atacuri hibride și alte amenințări din „zona gri”.
„Președinta Comisiei a prezentat Protocolul de urgență în discursul său privind starea Uniunii, iar acum trebuie să lucrăm cu el”, a declarat Kallas.
Potrivit oficialului european, discuțiile sunt însă într-o etapă foarte timpurie.
UE vrea un răspuns la atacurile din „zona gri”
Propunerea este legată de articolul 42 alineatul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Prevederea stabilește obligația statelor membre de a acorda ajutor și asistență unui stat membru care este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său.
Noul protocol ar viza situațiile care nu ating acest prag.
Kallas a explicat că mecanismul ar putea fi utilizat în cazul unor forme de agresiune diferite de un atac militar convențional. Printre amenințările hibride se pot număra atacurile cibernetice, sabotajele, ingerințele și alte acțiuni menite să afecteze securitatea unui stat.
„Protocolul de urgență se concentrează mai mult pe instrumentele care pot fi utilizate în caz de agresiune, alta decât agresiunea armată, care se încadrează sub pragul articolului 5”, a precizat Kallas.
Kaja Kallas: Discuțiile sunt încă preliminare
Înaltul Reprezentant al UE a subliniat că statele membre nu au ajuns încă la un acord privind susținerea inițiativei.
Kallas a spus că unii miniștri au cerut mai întâi detalii concrete despre modul în care ar funcționa mecanismul înainte de a decide dacă îl susțin.
„Mulți au spus că trebuie să știe despre ce este vorba înainte de a decide dacă să îl susțină sau nu”, a explicat oficialul european.
Prin urmare, următoarea etapă va consta în elaborarea unor propuneri concrete și consultarea guvernelor statelor membre.
Ursula von der Leyen a propus un nou mecanism de securitate
Ideea unui Protocol de urgență UE a fost prezentată anterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii.
Von der Leyen a susținut că Europa are nevoie de propriul mecanism de răspuns la amenințările hibride. Ea a evocat inclusiv posibilitatea unui mecanism similar unui „articol 4” european sau a unui „Protocol de Securitate în Situații de Urgență”.
Kallas a argumentat că un asemenea mecanism este relevant și pentru că nu toate statele membre ale UE sunt membre NATO.
În acest context, Protocolul de urgență al UE ar putea crea un cadru comun pentru coordonarea răspunsului la amenințări care nu declanșează mecanismele de apărare colectivă ale NATO.
UE alocă 6,6 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei
Miniștrii apărării au discutat și despre sprijinul militar pentru Ucraina.
Kaja Kallas a anunțat că statele membre au convenit asupra distribuirii a 6,6 miliarde de euro din Mecanismul european de sprijin pentru pace.
Din această sumă, 1 miliard de euro va fi destinat achizițiilor militare comune pentru Ucraina.
Cea mai mare parte a fondurilor va fi utilizată pentru rambursarea echipamentelor militare furnizate deja de statele membre Ucrainei. Unele guverne au anunțat că intenționează să direcționeze integral partea care le revine către sprijinul militar pentru Kiev.
Statele membre discută și despre posibilitatea unor finanțări suplimentare pentru Ucraina prin Mecanismul european de sprijin pentru pace.
Ucraina va beneficia și de fonduri SAFE
Ucraina urmează să beneficieze și de 20 de miliarde de euro din fondurile rămase în cadrul programului european SAFE pentru achiziții militare.
Instrumentul permite finanțarea unor investiții în domeniul apărării și achiziții comune între statele participante.
Kaja Kallas a precizat că sprijinul financiar și militar pentru Ucraina rămâne unul dintre subiectele discutate de miniștrii apărării.
Misiunea UE pentru instruirea militarilor ucraineni va fi prelungită
Miniștrii au discutat și despre misiunea UE destinată instruirii militarilor ucraineni.
Kallas a anunțat că statele membre au convenit asupra primului pas al unei revizuiri strategice și că misiunea va fi prelungită cu încă doi ani.
De asemenea, UE pregătește crearea unei celule de coordonare la Kiev.
În ceea ce privește apărarea aeriană a Ucrainei, Kallas a precizat că niciun stat membru nu a anunțat noi contribuții în cadrul reuniunii. Oficialul european a cerut statelor să livreze urgent echipamentele disponibile Ucrainei.
