Uniunea Europeană încearcă să accelereze procesul de extindere către est și Balcanii de Vest, însă fără riscul unor blocaje instituționale care ar putea paraliza deciziile comunitare, relatează The Guardian. În acest context, oficialii europeni discută o măsură fără precedent: suspendarea temporară a dreptului de veto pentru noile state membre după aderare.
Planul analizat la Bruxelles vizează state candidate precum Republica Moldova, Ucraina, Albania sau Muntenegru și ar putea redefini modul în care Uniunea Europeană se extinde în următorii ani.
Bruxelles-ul caută soluții pentru a evita blocajele în UE
Potrivit unor planuri analizate de Comisia Europeană, noile state membre ale Uniunii Europene nu ar primi automat dreptul de a bloca deciziile care necesită unanimitate, precum politica externă, sancțiunile europene sau politica fiscală.
Măsura este discutată în contextul în care UE dorește să admită noi state până la finalul acestui deceniu, însă fără a repeta experiențele dificile generate de veto-urile repetate ale Ungariei în ultimii ani.
Surse europene susțin că ideea este analizată ca o „măsură de protecție” pentru funcționarea instituțiilor europene într-o Uniune extinsă la peste 35 de state membre.
Muntenegru, primul stat care ar putea accepta noile reguli
Muntenegru este considerat principalul candidat pentru aplicarea acestui model. Țara din Balcanii de Vest își propune să devină membră a Uniunii Europene până în 2028, iar negocierile de aderare au intrat deja într-o etapă avansată.
În această lună, grupul tehnic responsabil de redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, după 14 ani de negocieri cu Bruxelles-ul.
Potrivit diplomaților europeni, tratatul de aderare al Muntenegrului ar putea include o clauză temporară privind suspendarea dreptului de veto, care ulterior să devină model pentru alte state candidate.
Oficialii europeni insistă însă că măsura ar avea caracter limitat și temporar, pentru a evita apariția unei categorii de membri europeni cu statut inferior.
UE încearcă să evite un nou „scenariu Viktor Orbán”
Discuțiile privind limitarea dreptului de veto au apărut după tensiunile repetate provocate de guvernul condus anterior de Viktor Orbán.
Budapesta a blocat sau întârziat mai multe decizii importante ale Uniunii Europene, inclusiv aprobarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Mai mulți oficiali europeni consideră că extinderea Uniunii fără reformarea mecanismelor de decizie ar putea transforma UE într-o structură greu de administrat.
Friedrich Merz cere accelerarea extinderii UE
Cancelarul german Friedrich Merz a transmis recent liderilor europeni o scrisoare în care cere „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării statelor din Balcanii de Vest.
Merz a descris extinderea Uniunii Europene drept o „necesitate geopolitică” și a propus inclusiv un statut special de „membru asociat” pentru Ucraina.
Acest statut ar permite Kievului să participe la reuniunile europene și să fie reprezentat în instituțiile UE, însă fără drept de vot.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins public ideea, afirmând că Ucraina trebuie să devină membră „completă și egală” a Uniunii Europene.
Republica Moldova și Ucraina, considerate priorități strategice
După invazia rusă din 2022, extinderea Uniunii Europene a revenit în centrul agendei politice europene.
Comisia Europeană consideră că aderarea unor state precum Republica Moldova sau Ucraina reprezintă nu doar un proiect politic, ci și o garanție de securitate împotriva influenței ruse.
Oficialii europeni estimează că Ucraina ar putea finaliza tehnic negocierile de aderare în aproximativ patru ani, însă aderarea efectivă depinde de evoluția războiului și de un eventual acord de pace.
Costurile reconstrucției Ucrainei sunt estimate la aproximativ 588 de miliarde de dolari, de aproape trei ori mai mult decât dimensiunea economiei țării.
Franța și Germania se tem de o Uniune Europeană blocată
Actualele state membre trebuie să aprobe în unanimitate aderarea oricărei noi țări la Uniunea Europeană.
Diplomații europeni sunt preocupați în special de creșterea euroscepticismului în Franța, unde sprijinul pentru extinderea UE este în scădere înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.
În același timp, Germania conduce eforturile pentru reformarea mecanismelor interne ale Uniunii Europene.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a avertizat recent că o Uniune Europeană cu peste 33 sau 35 de state membre nu va mai putea funcționa după regulile actuale.
UE caută noi modalități de extindere
În interiorul instituțiilor europene există temerea că modificarea tratatelor UE pentru eliminarea completă a dreptului de veto ar putea dura prea mult și ar întârzia extinderea.
Din acest motiv, oficialii europeni discută soluții alternative considerate mai rapide și mai ușor de acceptat politic.
Experta Engjellushe Morina consideră că suspendarea temporară a dreptului de veto „nu este atât de drastică” și că măsura ar putea fi folosită pentru a liniști opinia publică europeană.
Potrivit acesteia, Bruxelles-ul încearcă să protejeze Uniunea Europeană de riscul apariției unor guverne pro-ruse în noile state membre după aderare.
O sursă din guvernul muntenegrean a declarat că obiectivul țării rămâne aderarea deplină la Uniunea Europeană, „cu toate drepturile și responsabilitățile unui stat membru egal”, însă Podgorița nu se opune unor mecanisme temporare de protecție pentru funcționarea Uniunii.
